În noaptea de 24 spre 25 iunie 2021, norii noctilucenți, un fenomen atmosferic rar, au fost observați pe cerul României:

„Suntem în luna iunie, la câteva zile după solstițiul de vară, perioadă în care norii noctilucent sunt vizibili din emisfera nordică. Am tot așteptat să apară, dar încă n-am reușit să îi vedem.

Azi-dimineața, însă, în jurul orei 4, Dominic Troc din Cluj Napoca a avut norocul să vadă niște frumoși nori noctilucent, fiind prima apariție raportată din România în 2021. Fotografiile au fost realizate cu o cameră Sony A6000 și obiectiv f/4 18-105mm.“, au scris cei de la AstroInfo pe pagina lor de Facebook.

Norii noctilucenți, norii argintii sau norii mezosferici polari sunt nori de mare altitudine care strălucesc la crepuscul în nuanțe argintii. Norii noctilucenți se formează la altitudini între 80 și 85 km și pot fi observați de la latitudini cuprinse între 50 și 65 grade în lunile de vară, iunie-iulie pentru emisfera nordică și decembrie-ianuarie în emisfera sudică.

Fenomenul a fost observat pentru prima dată în 1885, după erupția vulcanului Krakatau din 1883. Se presupune că norii noctilucenți ar putea fi formați din particule fine de gheață și cristale de metan. Aparițiile din ce în ce mai dese au fost puse pe seama fenomenului încălzirii globale, gazele cu efect de seră conducând la creșterea temperaturii la sol, dar la scăderea temperaturii în zonele cele mai înalte ale atmosferei. Un studiu efectuat de către o echipă a Institutului Leibniz de Fizica Atmosferei al Universității din Rostock, Kühlungsborn, Germania, în perioada 2010 - 2013, susține că apariția norilor ar putea fi influențată de temperatura de la sol și de curenții de aer polari de mare altitudine.

Descoperirea ultimilor ani în astronomie. Planetă ca Pământul care poate găzdui viața

Cercetătorii au făcut o descoperire impresionantă, confirmând existența planetei Proxima b, un corp ceresc asemănător Pământului la 4,2 ani distanță de Soare, conform Daily Mail.

Planeta are masa de 1,17 ori cât Terra și se află în zona locuibilă Proxima Centauri, pe care o orbitează la fiecare 11 zile.

Proxima b a fost descoperită prima dată în 2016, cu ajutorul HARPS (Căutătorul de Planete de Mare Acuratețe cu Velocitate Radială), însă o sondă ESPRESSO, cu o precizie de trei ori mai mare, a permis să analizeze date exacte despre mărimea și mișcarea planetei (citește continuarea AICI).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News