Gabriela Băncilă, director Meteorologie Operațională în cadrul ANM, a explicat care sunt norii care pot prevesti o înrăutăţire a vremii. 

Gabriela Băncilă a explicat, într-un interviu acordat DC News, care sunt norii cirrus, spunând şi ce poate anunţa apariţia acestora pe cer.

"Vedem acei nori care sunt norii Cirrus (n.r. – în partea de sus a imaginii). Norii înalţi, din familia Cirrus – Cirrostratus, Cirrocumulus – aceştia sunt nori care nu determină precipitaţii, sau nu determină fenomene severe. În schimb, sunt nori care pot prevesti, care pot reprezenta o indicaţie că vremea urmează să se înrăutăţească. (...) De foarte multe ori, oamenii din diferite zone ale globului, în funcţie de tipul de nori pot face o prognoză, pot estima dacă se va strica vremea, dacă se va înrăutăţi şi cam când se va întâmpla acest lucru", a explicat Gabriela Băncilă.

Iată imaginea: 

Fenomenul meteo confundat cu o tornadă. Gabriela Băncilă (ANM): Poate fi chiar mai distructiv

În altă ordine de idei, Gabriela Băncilă a atras atenţia asupra faptului că oamenii deseori confundă tornada cu un alt fenomen meteo la fel de periculos.

"Oamenii spun foarte des că ‘a venit o tornadă’. Adică asociază noţiunea de tornadă cu intensificări foarte puternice ale vântului care provoacă daune foarte mari. (…) Într-o prezentare grafică a unui nor cumulonimbus se poate evidenţia care este zona în care apare grindina, care este zona în care se formează tornada. Mai întâi este zona în care cade grindina, apoi este zona cu ploaie foarte intensă şi undeva mai în spate, unde este zona de curent ascendent, se poate ca la baza norului să se formeze un fuior care să coboare şi să facă legătura între nor şi pământ. Doar în momentul acela vorbim despre tornadă. Aceasta este tornada, aceasta este definiţia tornadei: atunci când baza norului cumulonimbus se uneşte cu pământul.

Bineînţeles că este caracterizată de intensificări ale vântului, dar să ştiţi că dacă vorbim despre o tornadă pe cea mai joasă scară a intensităţii ei, aceasta poate fi mai puţin distructivă decât poate să fie un nor cumulonimbus care nu a intrat în mişcare de rotaţie astfel încât să se formeze această pâlnie, dar imaginaţi-vă că faţă de sol, baza acestui nor este la 200-300 de metri. Iar el ajunge până la înălţimi de 10-12 km. Ce se întâmplă: pe de o parte aerul cald urcă iar pe de altă parte se dislocă din zona de vârf norului acel aer rece care este mai dens, are o viteză foarte mare, coboară şi în zona dintre sol şi baza norului el acţionează cu o putere distructivă foarte mare şi, la contactul cu solul, copacii  sunt rupţi, sunt pagube şi se mai şi translatează efectele lui. Acea rafală de vânt este generată de o supercelulă, un astfel de nor cumulonimbus foarte dezvoltat care acţionează în vecinătatea respectivei zone", a explicat Gabriela Băncilă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News