Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
New York-ul s-ar putea scufunda sub greutatea zgârie-norilor săi, spun specialiștii: Efectele clădirilor asupra metropolei americane
Fotografie de la Charles Parker/ Pexels
Acest lucru este confirmat de un nou studiu: Cel mai populat oraș al SUA se scufundă cu o rată de 1-2 milimetri pe an.
New Yorkul este un oraș impresionant care se remarcă prin simboluri deosebit de importante precum: Statuia Libertății, Empire State Building, Wall Street, Podul Brooklyn sau Times Square.
Acesta este unul dintre cele mai mari centre de comerț și finanțe din întreagă lume.
Recent, specialiștii, pe baza unor cercetări aprofundate, au ajuns la concluzia că New York-ul se scufundă, iar greutatea zgârie-norilor ar agrava acest fenomen.
Acest lucru a fost afirmat într-un nou studiu publicat în Earth's Future de către geologul Tom Parsons, de la United States Geological Survey, și colegii săi, de la Universitatea din Rhode Island, care au modelat geologia orașului american în raport cu datele satelitare, calculând aportul adus de construcții la scufundarea suprafeței, potrivit Fanpage.
Această scufundare progresivă apare atunci când sedimentele foarte poroase au tendința de a se comprima și deci să se scufunde sub greutatea încărcăturilor de la suprafață.
Potrivit studiului, New York-ul se scufundă cu o rată de 1-2 milimetri pe an sub greutatea zgârie-norilor săi. Câțiva milimetri poate să nu pară mulți, dar unele zone ale orașului se scufundă mult mai repede.
Acest lucru poate reprezenta diferite grade de pericol pentru un oraș care găzduiește o populație de peste 8 milioane, implicând eforturi suplimentare în dezvoltarea strategiilor de atenuare pentru a contracara nu numai creșterea nivelului mării, ci și riscul crescând de scufundare.
Studiul evidențiază, de asemenea, greutatea tuturor clădirilor din New York. Mai exact, masa cumulativă a peste 1 milion de clădiri din celebrul oraș este egală cu 764.000.000.000 de kilograme exercitând presiunea acestora pe o suprafață de doar 1.214 de kilometri pătrați. Estimarea include doar masa clădirilor și conținutul acestora, nu și drumurile, trotuarele, podurile, căile ferate și alte zone pavate.
Presiunea exercitată asupra solului duce deja la deformări, pe același model care se observă la plăcile tectonice în cazul topirii ghețarilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
