Data actualizării: 28.06.2014 10:59
Data publicării: 28.06.2014 10:57

Nepricepere sau ignoranță? Vulpescu semnalează o decizie neinspirată a Parlamentului

Autor: DCNews Team | Categorie: Politica

Deputatul PSD, Ionuț Vulpescu, atrage atenția asupra unei decizii a Parlamentului.

Ionuț Vulpescu a explicat, pe pagina sa de Facebook, de ce sărbătorirea pe 26 iunie a Zilei Tricolorului reprezintă o decizie neinspirată și fără temei istoric luată de Parlament. Iată cum a argumentat deputatul PSD:

Vezi și: Ziua Drapelului Național: Ce stat are un steag asemănător cu al României

"Azi (n.r. - 26 iunie) este "Ziua Tricolorului". Am folosit ghilimelele deoarece ceea ce sărbătorim astăzi are o istorie controversată.

Tricolorul a fost adoptat ca simbol national în prima ședință a Guvernului Revoluționar Provizoriu de la 1848, la trei zile de la preluarea puterii (11 iunie), prin Decretul Nr. 1, care suna astfel: "Dreptate-Frăție! Culorile naționale sunt albastru închis, galben deschis, roșu carmin." (Aviz steagurilor curente, bleu ciel, turcoaz). Este practic actul de naștere a României moderne. Decretul a fost publicat în Buletinul Oficial al Principatului Țării Românești, datat 15 iunie 1848.
În 1998, cu ocazia aniversării a 150 de ani de la Revoluție, istoricul Adrian Niculescu a propus, împreună cu un întreg amplu proiect de comemorare (vezi "Revista 22", din 6 ianuarie 1998) a evenimentului, instituirea unei zile a Tricolorului. Data sugerată a fost 24 februarie. Este data victoriei pașoptiste la Paris, când revoluționarii români au adus la ceremoniile de la Hotel de Ville ceea ce ei hotărâseră deja să fie culorile naționale românești. Știm acest lucru dintr-o însemnare a lui Jules Michelet însuși, publicată de către istoricul literar Ion Breazu într-un volum apărut în anii '30. Michelet făcea referire la un Brătianu, care ar fi adus steagul, identificat de către Breazu în persoana lui Dumitru Brătianu, fratele lui Ion Brătianu. Însemnarea era datată 24 februarie. Adrian Niculescu a ținut să verifice informația la Arhivele Istorice ale orașului Paris, unde a și găsit originalul notiței.

Astfel s-a ajuns, printr-un decret al primului ministru Victor Ciorbea, la fastuoasa ceremonie de la Arcul de Triumf din ziua de 24 februarie 1998, în prezența tuturor autorităților civile și militare ale statului, în frunte cu președintele de atunci al României, Emil Constantinescu, plus întregul corp diplomatic. Cu acel prilej, Arcul de Triumf a fost acoperit de cel mai mare drapel al României realizat până atunci. Cu aceeași ocazie, Poșta Română a emis un timbru dedicat momentului aniversar, cu textul lui Jules Michelet (în franceză, o premieră absolută în filatelia românească) și imaginea cunoscutei alegorii a lui C. D. Rosenthal, "România Revoluționară", ce împrumutase chipul Mariei Rosetti.

Se găseau îngemănate în data de 24 februarie mai multe elemente. Parisul în care apăruse pentru prima oară drapelul, Jules Michelet, o imensă personalitate franceză, martorul iubit al pașoptiștilor nostri, Dumitru Brătianu etc. Tangențial, se marca și un moment românesc chiar la începutul seriei de festivități ce tocmai începeau în toată Europa pentru aniversarea celor 150 de ani ai Revoluției. Un eveniment nu lipsit de importanță, știut fiind că Revoluția Română a fost, cronologic, ultima din Europa.

Din motive ce ne scapă, în locul datei de 24 februarie, bogată în atâtea valențe, sub cuvânt că decretul guvernului Ciorbea menționa data respectivă numai în contextul jubileului de 150 de ani ai Revoluției, în aprilie 1998, Comisiile de Cultură ale Parlamentului au hotărât instituirea unei Zile a Tricolorului, în ... 26 iunie! Deși existau toate justificările de mai sus pentru legiferarea definitivă a datei de 24 februarie, la limită puteam înțelege data de 14 iunie, care, concret, am văzut, a instituit Tricolorul, cum scrie și în manualele școlare. Dar în nici un caz ... 26 iunie. S-a ajuns la această dată operând o actualizare strict ne-principial istorică, legată de diferența de 12 zile între stilul nou și stilul vechi, referitoare la secolul XIX (diferența crește cu o zi pentru fiecare secol, 13 zile pentru secolul XX, 14 pentru secolul XXI). Dar o astfel de actualizare este strict neavenită. Datele se sărbătoresc, din principiu, în ziua în care s-a petrecut evenimentul - exemplu 24 ianuarie, 10 mai, bătăliile de la Mărășești, Mărăști, Oituz etc. Un transfer de genul 14 iunie -26 iunie denotă numai nepricepere și ignoranță istorică.

Unde mai pui că 26 iunie este o dată tristă din Istoria României: cedarea, fără luptă, a Basarabiei, în 1940. Ziua Tricolorului în ziua cedării Basarabiei? Asta mai lipsea!"

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News