Europarlamentarul Victor Negrescu a iniţiat astăzi un demers constructiv pentru salvarea planului naţional de redresare şi rezilienţă, în care semnalează că, în situaţia în care documentul va fi trimis în forma prezentată public de Guvernul României, planul riscă să fie respins pentru că nu corespunde cerinţelor europene.

"Prin acest apel public ne dorim să evităm pierderea celor 30 de miliarde de euro alocate României prin planul european de relansare. Mai exact, dacă nu modificăm rapid planul, acesta poate fi respins pentru că încalcă cerinţele europene. Noi am atenţionat, printr-o analiză complexă prezentată înainte de publicarea documentului realizat de Guvernul României, că ţara noastră trebuie să respecte obiectivele fixate în comun la nivel european privind alocarea de finanţări adecvate pe zona de educaţie, de digital sau de combatere a inegalităţilor.

Din păcate, aceste ţinte nu sunt atinse. Politizarea documentului, prin prezentarea sa în cadrul unui eveniment electoral, face ca planul prezentat să nu mai poată fi luat în considerare. Actualul Guvern PNL şi-a pierdut orice fel de legitimitate în a iniţia acest plan, de aceea considerăm oportun ca planul să fie amendat rapid înainte de a fi trimis oficial Comisiei Europene şi a evita astfel respingerea sa. Pentru o legitimitate mai mare, documentul trebuie să fie aprobat de Parlamentul României" a declarat europarlamentarul Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete din Parlamentul European.

Problemele identificate în cadrul analizei realizate de europarlamentarul român sunt următoarele:

- ar fi trebuit alocaţi minim 20% pentru digitalizare şi creşterea competenţelor digitale, dar din păcate au fost alocaţi doar 2,72%;

- recomandarea era de a aloca 10% pentru educaţie (amendament pe care l-am introdus în documentul aprobat la nivel european), dar au fost alocaţi doar 3,18%;

- trebuiau alocaţi minim 7% pentru cele şase priorităţi europene (tranziţia verde; transformarea digitală; coeziunea economică, productivitatea şi competitivitatea; coeziunea socială şi teritorială; rezilienţa instituţională; politici pentru generaţiile următoare), dar ţintele nu sunt îndeplinite;

- era necesară o dimensiune socială cu accent pe egalitatea de gen şi drepturile grupurilor vulnerabile, însă în documentul prezentat public nu există nicio referinţă la drepturile femeilor, la comunitatea romă sau proiecte noi destinate grupurilor vulnerabile

La toate aceste puncte se adaugă lipsa consultărilor publice şi a transparenţei privind modul în care fondurile urmează a fi alocate şi absenţa detaliilor privind tipul de alocări (granturi sau împrumuturi) sau necesarul de co-finanţare.

Reprezentantul României în Parlamentul European a prezentat, de altfel, o analiză amănunţită privind modul în care banii trebuie să fie distribuiţi înainte de publicarea documentului de către Guvernul României şi speră ca prin acest demers să convingă reprezentanţii Comisiei Europene să fie mai implicaţi în redactarea planului naţional.

Documentul adresat Preşedintei Comisiei Europene reprezintă o primă formă a mesajului constructiv pe care iniţiatorii doresc să îl transmită privind problemele identificate. Pentru a nu comite erorile celor care au redactat documentul naţional, punctele de vedere preluate prin apelul public vor fi integrate în forma finală a scrisorii adresate oficialilor europeni.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News