Negocieri Ceaușescu-Jivkov pentru o hidrocentrală pe Dunăre: Nu voiau să-și asume costurile 50-50 / Un avantaj natural nu ar trebui să ducă la un dezavantaj financiar pentru una dintre părți
Data publicării:
Autor: Ioan-Radu Gava
WhatsApp
Ioan Jelev,  ministru adjunct în perioada ianuarie-iulie 1990, a vorbit despre negocierile România - Bulgaria privind construcția Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopol.

În cazul Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopol, partea bulgară nu dorea să își asume, în perioada socialistă, costurile 50-50, deși beneficiile pentru cele două țări erau egale. Despre acest lucru a vorbit Ioan Jelev, ministru adjunct al Mediului în anii '90.

„În negocierile Ceaușescu-Jivkov, bulgarii n-ar fi vrut să-și asume cheltuielile jumătate-jumătate. Ei ar fi avut mai puțin de investit, pe când partea română trebuia să lucreze mai mult. Centrala, fiind în comun, ar fi fost de bun simț ca investitorii să contribuie 50-50, însă bulgarii nu doreau să finanțeze și acel baraj longitudinal din partea română, deși probabil că ar fi vrut ca energia electrică să fie fifty-fifty“, a spus jurnalistul Val Vâlcu.

CITEȘTE ȘI     -    EXCLUSIV  Amenajări energetice în România. Ministru: Austria s-a considerat afectată față de anumite activități legate de centralele nucleare

„E o problemă de echitate, pentru că altfel, dacă beneficiem amândoi de un rezultat în mod egal, ar trebui ca la cheltuieli să ții seama de aceste aspecte ale diferențierii costurilor. Un avantaj natural nu ar trebui să ducă la un dezavantaj financiar pentru una dintre părți“, a spus Ioaan Jelev.

„O duceau greu bulgarii atunci, se bazau pe energia nucleară de la uzina aceea făcută de ruși“, a adăugat Val Vâlcu.

„Această centrală de la Turnu Măgurele ar putea să aibă efecte benefice și pentru aceste activități de pe malul drept al Dunării (n.r. Centrala nucleară de la Kozlodui-Bulgaria)“, a adăugat ministrul Ioan Jelev.

CITEȘTE ȘI     -    EXCLUSIV  Adevărata problemă cu Dunărea pentru Centrala de la Cernavodă. Ioan Jelev: De aceea a fost gândită în acel loc

Potrivit oficialului, Barajul de la Porțile de Fier I a fost prevăzut inițial cu o înălțime de 100 de metri, însă, din cauza faptului că lacul de acumulare ar fi ajuns până la Budapesta, acesta a fost limitat la aproximativ 30 de metri.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel