Natalia Gavriliță este numele vehiculat pentru poziția de premier al Republicii Moldova, potrivit lui Vladimir Filat, fostul șef al Guvernului de la Chișinău. 

„Ar putea fi, am auzit, însă, evident, eu așa cred, că din cei doi candidați propuși anterior de Maia Sandu ar putea să se regăsească și așa ar fi corect”, a declarat Vlad Filat, potrivit ziare.com.

Natalia Gavriliță a fost ministru al Finanțelor în Guvernul Sandu iar profesia sa este cea de economist. În perioada 2013 - 2015 aceasta a fost secretar de stat în cadrul Ministerului Educației, a lucrat în domeniul consultanței în Marea Britanie, dar și în cadrul unor proiecte de guvernare și evaluare din Tadjikistan, Indonezia, Nigeria și Teritoriile Palestiniene Ocupate. Gavriliță este membru al Partidului Acțiune și Solidaritate, a absolvit facultatea de drept din cadrul Universității de Stat din Moldova și un master  în politici publice la „Harvard Kennedy School”.

În declarația de avere din 2019, aceasta a notat că primea un salariu de peste 30.000 de lire sterline de la  Fondul Global pentru Inovare din Londra, Marea Britanie, alți 10.000 de lei de la Ministerul Finanțelor și 5.000 de lei de la Cancelaria de Stat. 

Victorie categorică pentru partidul Maiei Sandu la alegerile parlamentare anticipate

Principalul partid proeuropean din Republica Moldova, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), al preşedintelui Maia Sandu, a câştigat detaşat alegerile parlamentare anticipate organizate duminică, potrivit rezultatelor preliminare prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC), după numărarea voturilor din 99,58% dintre secţiile de votare.

Astfel, în urma numărării voturilor din 2.141 din totalul celor 2.150 de secţii de votare, PAS a înregistrat un procent de 52,53% din voturi, depăşind astfel categoric principala formaţiune politică de stânga, Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS), care a fost votat de doar 27,36% din electorat.

Datele CEC arată că Partidul Politic 'Şor' (PPŞ) a beneficiat de susţinerea a 5,78% dintre alegători, acesta fiind urmat de Blocul Electoral 'Renato Usatîi', cu 4,11% din voturile alegătorilor.

Pe următoarele locuri se află Partidul Politic Platforma Demnitate şi Adevăr- 2,34% şi Partidul Democrat din Moldova- 1,82%. În condiţiile în care pragul electoral este de 5% pentru partidele politice şi 7% pentru alianţele electorale, în noul legislativ din Republica Moldova acced doar trei formaţiuni politice, PAS, BECS şi PPS, urmând ca partidul preşedintelui Maia Sandu să aibă o majoritate covârşitoare. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News