"Explozia prețurilor ne lovește mai ales la bunurile de bază – alimentele, electricitatea și gazele", subliniază Claudiu Năsui (USR), ministru al Economiei în guvernarea PNL - USR - UDMR.

"În economie toate se plătesc. Resursele nu vin din cer. Și nici din pixul politicienilor. Iar nota de plată o plătim tot timpul noi. Fie prin taxe mai mari, fie prin taxa numită inflație. O sărăcire constantă a populației în favoarea guvernului. PSD-PNL au preferat pensii speciale și PNDL-uri pentru baronii locali și firmele de partid, în loc să lase românii să iasă din sărăcie.

Inflația este un impozit ascuns, țintit mai ales pe cei mai nevoiași. Cel mai mult suferă cei mai defavorizați din România – vârstnicii și muncitorii cu salarii mici. Da, muncitorul român este caz social. Pentru că deși lucrează 8 ore pe zi, se luptă cu sărăcia. Nu o zic eu, o zice Comisia europeană, ale cărei rapoarte pun muncitorul român în vârful clasamentului european privind sărăcia în muncă. Acestea sunt rapoartele dinainte să lovească inflația.

La această oră, oricine muncește pe salariul minim se luptă cu pragul sărăciei. Și fix acolo a lovit creșterea prețurilor – fix în alimentele de bază: pâine, cartofi, ulei, mălai, zahăr. Iar cea mai mare scumpire este la gazul cu care trebuie să gătim și să ne încălzim.

Explozia prețurilor se va opri atunci când statul nu va mai cheltui mai mulți bani decât încasează. Deficit înseamnă datorie, care înseamnă inflație. Asta duce la scăderea puterii de cumpărare a tuturor românilor. Adică la sărăcie", transmite Claudiu Năsui.

Datoria guvernamentală depăşea 556 miliarde lei, la finele lunii septembrie, şi reprezenta 48,5% din PIB

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a urcat, la finele primelor nouă luni din 2021, la 556,362 miliarde de lei, faţă de 499,8 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor.

Raportat la PIB, datoria guvernamentală a fost de 48,5% la sfârşitul lui septembrie (47,4% din PIB la finalul aceleiaşi luni din 2020).

Datoria pe termen mediu şi lung se cifra la 536,458 miliarde de lei, iar cea pe termen scurt la 19,904 miliarde de lei.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 473,83 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 73,487 miliarde de lei.

O sumă de 256,106 miliarde de lei era datorie guvernamentală în lei, 255,608 miliarde de lei reprezenta datorie guvernamentală în euro şi 43,119 miliarde de lei echivalent datorie în dolari americani.

Datoria administraţiei publice centrale se ridica, la sfârşitul lui septembrie, la 540,588 miliarde lei, din care 520,701 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în euro (251,735 miliarde de lei, echivalent) şi în lei (244,208 miliarde de lei).

Datoria administraţiei publice locale se cifra la 15,774 miliarde de lei, din care 15,757 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Conform datelor MFP, datoria externă a administraţiei publice era de 282,186 miliarde de lei (24,6% din PIB), din care 277,665 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,521 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale, potrivit Agerpres. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News