Agenția spațială americană urmează să lanseze Europa Clipper în octombrie pentru o călătorie de cinci ani și jumătate către Europa, unde va petrece patru ani investigând luna înghețată.

Acum, un nou studiu a analizat instrumentele de la bordul navei, descoperind că acestea sunt capabile să detecteze o singură celulă vie într-un mic bob de gheață ejectat din oceanele lunii.

O echipă de cercetători condusă de Universitatea din Washington a stabilit că aceste instrumente pot detecta microbii într-unul din sutele de mii de grăunțe de gheață și pot identifica substanțe chimice care sunt componente cheie ale vieții pe Pământ.

Fabian Klenner, autorul principal al studiului, a declarat: "Pentru prima dată am demonstrat că până și o fracțiune minusculă de material celular poate fi identificată cu ajutorul unui spectrometru de masă aflat la bordul unei nave spațiale".

"Rezultatele noastre ne dau mai multă încredere în faptul că, folosind viitoarele instrumente, vom putea detecta forme de viață similare cu cele de pe Pământ, despre care credem din ce în ce mai mult că ar putea fi prezente pe lunile care conțin oceane", a mai adăugat acesta.

NASA a ales să studieze Europa pentru că aceasta abundă în apă și nutrienți specifici

NASA a ales să studieze Europa pentru că aceasta abundă în apă și nutrienți specifici - toate acestea ar putea însemna că luna susține viața.

Oamenii de știință au stabilit anterior că, pentru ca o planetă să aibă viață, aceasta trebuie să aibă trei ingrediente principale: temperaturi care să permită existența apei lichide, prezența moleculelor pe bază de carbon și un aport de energie, cum ar fi lumina soarelui.

Iar Europa pare să le aibă pe toate.

În total, cinci nave spațiale au vizitat acest corp planetar îndepărtat, dar Clipper va dispune de cele mai puternice instrumente dintre toate misiunile anterioare - și a fost dezvoltat cu scopul de a căuta viață.

Noul studiu s-a concentrat pe o bacterie comună numită Sphingopyxis alaskensis, care se găsește în apele din largul coastelor Alaskăi.

Cercetătorii au ales acest specimen datorită capacității sale de a supraviețui în medii reci cu nutrienți puțini - caracteristici similare cu cele cu care s-ar confrunta viața pe Europa.

"Sunt extrem de mici, așa că, în teorie, sunt capabile să se potrivească în grăunțele de gheață emise de o lume oceanică precum Enceladus sau Europa", a declarat Klenner, conform Daily Mail.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News