Tabletă
Desktop
Data publicării:
Muzeul regal al automobilului de la Săvărșin / Foto
Muzeul regal al automobilului de la Săvărșin Foto: savarsinregal.ro
Satul Regal și parcul de la Săvârșin vă așteaptă în fiecare săptămână, vinerea, sâmbăta și duminica, de la ora 9.00 la ora 18.00, transmite Familia Regală a României.
Muzeul Regal al Automobilului de la Săvârșin poate fi vizitat în lunile mai-octombrie, în fiecare an, vinerea, sâmbăta și duminica, de la ora 9.00 la ora 18.00. El face parte din ansamblul de clădiri ale Satului Regal, deschis publicului, printre care se mai numără Magazinul de Suveniruri, Atelierul Auto al Regelui Mihai și Casa Ceaiului.
Muzeul cuprinde o colecție de 4 Jeep-uri ale Regelui Mihai, legendara sa colecție de mașini din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, pe care le-a restaurat cu mâna lui, de-a lungul anilor. Lor li se adaugă două remorci originale, restaurate tot de rege.
În muzeul se află și Trăsura Bran, datând din anul 1924, restaurată la castel în anii 2000 de angajații castelului, coordonați de ASR Principele Radu.
Muzeul mai cuprinde două mașini regale de colecție, un Volvo 264 GL din 1976, care a aparținut Regelui Mihai, și un Mercedes 380 SE din 1983. Ambele sunt perfect restaurate de atelierul Andrei Tureanu din București, scrie pe savarsinregal.ro
Domeniul Regal Săvârșin este deschis publicului de la 1 mai până la 1 octombrie, în fiecare săptămână, în zilele de vineri, sâmbăta și duminică, între orele 9.00 și 18.00. Vizitarea parcului se face în prezența unui ghid.
Grupuri organizate pot vizita domeniul și în restul lunilor anului, precum și în alte zile ale săptămânii, dacă solicită în prealabil, pe e-mail sau telefonic, o vizită specială.
De asemenea, Casa Regală a marcat printr-un documentar, publicat luni, pe Facebook, împlinirea a 20 de ani de la revenirea la Palatul Elisabeta.
'În ziua de 18 mai 2001, Regele Mihai şi Regina Ana s-au întors înapoi acasă la Palatul Elisabeta, devenit între timp, prin votul Parlamentului, reşedinţa regelui pe durata vieţii. (...) Regele s-a întors la Palatul Elisabeta pentru a clădi fundaţia irevocabil europeană a României de mâine. Venirea Regelui Mihai la palatul tinereţii lui nu a fost o târzie revanşă a unui om care a avut ca destin Aşteptarea. Prin întoarcerea regelui, Palatul Elisabeta a devenit locul regalităţii de pe harta României de astăzi. Din incinta lui, Familia Regală a început un efort constant, gândit, ca şi viitorul României, pentru douăzeci-treizeci de ani înainte', se explică în documentar.
Destinat prin lege, în mai 2001, drept reşedinţă a Regelui Mihai I pe durata vieţii sale, palatul a fost de atunci 'un centru activ al reprezentării intereselor fundamentale ale ţării', devenit, anul trecut, sediul Asociaţiei Casa Majestăţii Sale, organizaţie recunoscută de Guvern ca având utilitate publică.
'În ultimele două decenii, la Palatul Elisabeta, au avut loc în fiecare an sute de evenimente oficiale sau publice, reunind mii de oameni, români şi străini, în vederea consolidării ţării şi a renumelui ei. Aici şi-au găsit loc toate generaţiile de români, de la copii de şcoală primară până la veteranii de război. Aici au venit români din oraşele şi comunele ţării, din Basarabia, din ţările învecinate şi din cele îndepărtate. În afară de câteva camere cu destinaţie strict personală, cea mai mare parte a palatului a fost şi este folosită pentru evenimente publice, la fel ca şi grădina', precizează Casa Regală.
Sunt amintite vizitele din ultimii 20 ani ale unor şefi de stat republicani şi capete încoronate, sutele de întâlniri cu ambasadori ai ţărilor lumii, seri dedicate promovării economiei româneşti (locale şi naţionale), seri dedicate administraţiilor locale judeţene şi municipale, seri dedicate NATO, UE, Crucii Roşii, activităţilor sociale, medicale, militare, societăţii civile, sportului, educaţiei, culturii şi ştiinţei, Academiei Române şi Academiei Republicii Moldova. Garden Party, sărbătoarea naţională de 10 Mai, reuneşte anual mii de oameni în grădina Palatului Elisabeta.
'Familia Regală este, în zilele noastre, unul dintre cei mai proeminenţi şi respectaţi promotori ai României în Europa şi în spaţiul translatlantic. Familia Regală are o activitate diplomatică neîntreruptă de 155 de ani, dintre care ultimii 24 de ani au fost printre cei mai intenşi şi mai productivi, mai ales în spaţiul Uniunii Europene şi NATO', adaugă sursa citată. Potrivit Casei Regale, Palatul Elisabeta a fost reşedinţa Principesei Elisabeta a României, prima dintre fiicele Regelui Ferdinand.
Ea a dorit să-şi clădească la Bucureşti, alături de Parcul naţional 'Regele Carol II' (numit mai târziu 'Herăstrău', iar în zilele noastre 'Parcul Regele Mihai I') o reşedinţă a cărei realizare a fost încredinţată unui arhitect în vârstă de numai 25 de ani, Corneliu M. Marcu.
Lucrarea a început în anul 1936 şi a fost încheiată în anul 1937. În seara de 23 august 1944, armata germană a bombardat şi distrus 'Casa Nouă', reşedinţa suveranului, o clădire modestă cu etaj, din spatele Palatului Regal, pe locul căreia se află astăzi Sala Palatului. În septembrie 1944, la întoarcerea de la locuinţa secretă din satul Dobriţa (judeţul Gorj), Regele Mihai şi Regina-Mamă Elena s-au mutat la Palatul Elisabeta, cu permisiunea proprietarei clădirii. Suveranul şi mama sa au rămas aici până în dimineaţa zilei de 31 decembrie 1947.
În ziua de 30 decembrie 1947, la ora 15,00, Regele Mihai a fost forţat să-şi semneze abdicarea, într-un salon de la etajul Palatului Elisabeta, o zi mai târziu părăsind palatul cu destinaţia Sinaia. 'După vizita lui Petru Groza şi a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, regele şi mama sa au decis să rămână la palat în acea seară şi au cerut personalului civil să plece acasă, gândindu-se că viaţa angajaţilor putea fi în pericol. Apoi au luat cina şi, a doua zi dimineaţă, în ultima zi a anului 1947, au luat calea Sinaiei, cu Regele Mihai la volan.
Niciunul dintre ei nu ştia atunci dacă vor mai vedea vreodată sau nu Palatul Elisabeta', se aminteşte în documentar. Din 1948 până în 1989, Palatul Elisabeta a fost ţinut închis un număr de ani, apoi transformat în casă de protocol. Puţini oaspeţi oficiali au locuit, însă, la palat. Un angajat din anii comunişti îşi amintea de cazarea în dormitoarele oficiale a Regelui Juan Carlos I şi a Reginei Sofia ai Spaniei, precum şi a lui Erich Honecker, lider comunist german.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
