Ucrainenii au probleme similare, dar contează pe NATO pentru a le rezolva.

Este timpul pentru inspecţii din prima linie. Şeful Statului Major rus Valery Gerasimov a sosit în Ucraina pentru o consultare cu ofiţerii contingentului. Misiunea a coincis cu o nouă progresie în oraşul Lysychansk, a cărui cădere pare acum iminentă: un succes semnificativ cu un avans posibil de bombardamente masive, cu cheltuiala cu tancuri şi oameni.

Joi, pentru prima dată, Rusia a recunoscut, cel puţin indirect, că are lipsă de arme şi de muniţie. Kremlinul a prezentat Dumei o propunere de lege federală care prevede „măsuri economice speciale” care vizează „contraterorism şi alte operaţiuni” în afara graniţelor ruse.

Printre acestea, se face referire la necesitatea de a repara mai repede armele şi echipamentele militare folosite „în cadrul operaţiunii militare speciale în curs de desfăşurare pe teritoriile republicilor populare Doneţk şi Lugansk şi în Ucraina”, pentru a activa „resursele materiale”.

Se cere implementarea unei o mobilizări industriale „temporare” care să conţină munca suplimentară în „organizaţii individuale”. În practică, legea prevede că, datorită „măsurilor restrictive împotriva cetăţenilor şi persoanelor juridice ruşi”, sectoare industriale întregi sunt reconvertite la efortul de război pentru creşterea capacităţii productive a sectorului militar şi pentru reorganizarea logisticii aprovizionării.

Dacă va fi aprobat, ar da, de asemenea, Kremlinului autoritatea de a „stabili reglementări speciale privind relaţiile de muncă pentru anumite organizaţii şi pentru anumite fabrici de producţie”. Cu alte cuvinte, Rusia pune totul la bătaie, pentru a fi sigură că îşi atinge obiectivele militare.

Cât de mare e riscul ca Rusia să atace NATO? Fost ministru al Apărării: Rușii se pregătesc de 20 de ani de războiul din Ucraina. NATO, luată prin surprindere

După ce Lituania, stat membru NATO a impus o blocadă enclavei ruse Kaliningrad, au reapărut temerile cu privire la o confruntare militară între Federația Rusă și NATO. Temerile au fost alimentate de amenințările constante ale propagandei ruse cu privire la război, în pofida faptului că NATO e o alianță defensivă.

Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării în Republica Moldova, invitat la emisiunea Obiectiv EuroAtlantic difuzată de DefenseRomania, a fost întrebat dacă e posibil un scenariu potrivit căruia Federația Rusă să atace NATO.

Fostul înalt oficial a respins categoric un asemenea scenariu, fiind convins că Vladimir Putin știe că Federația Rusă nu ar putea face față unei puteri militare de o asemenea amploare precum NATO. Însă consideră că liderii Alianței au calculat greșit de-a lungul timpului mișcările agresive ale Rusiei, stat care s-a pregătit pentru actualul conflict timp de două decenii.

„Eu cred că Federația Rusă a lansat și va mai lansa asemenea amenințări (n.r. - cu privire la un atac asupra NATO), dar nu va face niciodată acest lucru. Azi Federația Rusă nu are capacitatea de a face față unui conflict militar cu țările NATO”, e de părere Anatol Șalaru, care a continuat și a adăugat că în opinia sa „NATO era pregătită pentru un alt tip de război”.

„NATO nu era pregătită cu un război cu Federația Rusă. Ați văzut că doctrina pentru statele baltice prevedea să se lase ocupate și timp de 180 de zile NATO va elibera aceste teritorii. Păi în 180 de zile nu rămâne nimeni viu în aceste țări. NATO nu a fost pregătită pentru acest conflict și nici mentalitatea oficialilor nu a corespuns cerințelor actuale. Rusia se pregătește de 20 de ani de acest război”, a mai adăugat Șalaru.

El spune că în momentul de față în Rusia nu e cadru legal pentru mobilizarea cetățenilor. Se face o mobilizare ascunsă, în baza așa-zisei operațiuni speciale din Ucraina.

„Ei sunt capabili să mobilizeze sub arme câteva milioane de oameni, dar nu există parte juridică. Azi dacă un militar rus nu vrea să participe la război nimeni nu are ce să îi facă. Nu există un articol în codul penal în conformitate cu care acești oameni să fie închiși. Au existat cazuri în care sute de militari ruși au refuzat să lupte și au plecat. Au fost dați afară din armată, dar nu li s-a putut face nimic. În cazul decretării mobilizării generale pot aduna milioane de oameni, dar ei trebuie pregătiți. Mai mult, tehnică militară nu au iar muniția se termină” a mai adăugat fostul ministru al Apărării.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News