Data actualizării: 21.05.2015 14:19
Data publicării: 21.05.2015 11:34

Monografia SRI, perioada 1990-1996: distanțarea de trecut și controlul civil democratic

Autor: DCNews Team | Categorie: Politica

Serviciul Român de Informații a publicat o monografie, la 25 de ani de la înființare. Volumul prezintă, grupate în trei etape istorice, situația de securitate, legislația domeniului, direcțiile strategice de acțiune, managementul resurselor umane, relațiile cu societatea civilă, cazurile controversate, succesele operaționale și cooperarea internațională a Serviciului.

Distanțarea de trecut, 1990-1992

La momentul creării SRI, a început un proces de triere și eliminare a fostelor cadre din structurile de informații de până în 1989, care se făceau vinovate de acțiuni reprobabile sau nu se adaptau noilor realități social politice și operative, se arată în ”Monografia SRI 25 de ani”.

Structurile centrale și teritoriale au fost reorganizate succesiv. Între iulie 1991 și februarie 1992 cei care nu corespundeau standardelor au fost disponibilizați. În acești ani debutează cooperarea internațională a SRI, deschiderea instituției având loc în contextul în care opțiunile strategice ale statului nu erau clar asumate.

Academia Națională de Informații are aproape aceeași vârstă cu SRI. Inițial, pregătirea ofițerilor se realiza la Școala Militară Superioară de Ofițeri a Ministerului de Interne, în baza unui protocol semnat de SRI și MI. Specializările universitare cele mai importante erau psihologia și sociologia. În 1992 se constituie Institutul Superior de Informații, ulterior devenit Academia Națională de Informații.

Cel mai controversat caz este ”Berevoiești”, din mai, 1991. Presa a relatat despre ”deconspirarea unei misiuni proprii, nereușite, de distrugere a tone întregi de documente ale fostei Securități, dar și ale nou înființatului SRI”.

În fapt, era vorba despre un incident legat de nerespectarea ordinelor de către cei care primiseră sarcina de a duce la topit documente inutile, care ar fi blocat, prin acumulare, mari spații de arhivare, așa cum prevăd reglementările legale și cum se procedase anterior scandalului. Dar, fabrica de hârtie de la Scăeni nu a mai putut asigura arderea, iar cei responsabili au crezut că se pot ”descurca” și rezolvă sarcina, dacă aruncă documentele în groapa de gunoi de pe Valea Brăției, la nord de Berevoiești. Gestul a fost catalogat drept o prostie nemaipomenită de către directorul SRI, Virgil Măgureanu. Un gest necugetat al unor oameni care își pierduseră respectul față de instituția în care lucrau.

Ca succes operațional, se documentează două cazuri: prevenirea unui atentat terorist asupra ambasadorului Indiei la București, în august 1991, și arestarea inginerului Ioan Varga, director în cadrul Petrobrazi, care a vândut unei firme străine rețeta și mostrele unui catalizator special, brevetat de specialiștii rafinăriei.

Control civil democratic 1993-1996

Situația internă devenea foarte dificilă din punct de vedere economic și social, dar pe plan extern se asuma obiectivul integrării în structurile europene și euro-atlantice. Principala amenințare la adresa securității naționale o reprezenta situația economiei, cu consecințe în sărăcirea populației și scăderea nivelului de trai. Economia subterană se situa la 35-45% din PIB, inflația era de peste 295%, a fost introdusă TVA și au crescut taxele. Fabricile de stat erau în faliment, iar privatizările se derulau defectuos.

Monografia SRI menționează că în acea perioadă ”se observă preocupări insistente ale unor operatori străini pentru a prelua sub control zăcăminte de minereuri prețioase și rare, prin înființarea de sedii ori achiziționarea de terenuri în zonele respective. O mare parte a contractelor încheiate au vizat obținerea de concesionări, sens în care au fost exploatate vulnerabilități ale operatorilor ori ale instituțiilor autohtone”.

”De asemenea, în această perioadă, prin cointeresarea materială a unor decizionali, s-a diminuat capacitatea operațională a infrastructurii navale și implicit a capacității statului român de operator la Marea Neagră”, se arată în cartea citată. Și în privința infrastructurii feroviare și rutiere au început să se manifeste urmările lipsei de viziune pe termen lung la nivelul instituțiilor responsabile (absența investițiilor în mentenanță și modernizare).

Amenințările teroriste la adresa securității naționale au fost generat, predominant, de prezența în rândul comunităților originale din Orientul Mijlociu a unor persoane cu atitudini radicale, fiind identificați inclusiv membri ai unor grupări teroriste (Hamas, Al Fatah), veniți din zona de conflict.

Cazurile controversate sunt ”Terasa Anda” și cazul Bucur. Primul se rreferă la deconspirarea de către jurnaliști a unor ofițeri SRI care efectuau o misiune de filaj la Terasa Anda din București. Deși filajul nu-i viza pe ziariști, cei doi ofițeri au fost trecuți în rezervă, pentru incompetență, iar prim-adjunctul directorului a fost eliberat din funcție.

Succesele operaționale privesc intervenții ale Brigăzii Antiteroriste, identificarea autorilor unor crime de inspirație ”satanistă” și documentarea unor trădări de secrete , ce ar fi dus la un contract extern dezavantajos și ar fi creat riscul punerii sub control străin a unei activități economice importante, în zona petrolieră.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News