Lucrarea ”Legile privind restituirea imobilelor preluate abuziv reflectate în jurisprudența Curții Constituționale” se înscrie în colecția dedicată relației simbiotice existente între normele juridice adoptate de legiuitor și jurisprudența Curții Constituționale dezvoltată în raport cu acestea. Obiectul de analiză se circumscrie legilor privind restituirea imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, privite prin prisma deciziilor pronunțate de Curtea Constituțională în soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate.

Obiectivul legislației reparatorii este acela de a corecta nedreptățile suferite anterior Revoluției Române din decembrie 1989 în sfera dreptului de proprietate privată. Deși au trecut peste 30 de ani de la adoptarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, procesul de restituire este, din păcate, departe de a se fi încheiat. Este adevărat că au fost făcuți pași importanți în acest sens, dar atât inconsecvența legislativă, cât și problemele de aplicare a legilor în materie au dus la prelungirea acestui proces, astfel că actualitatea unui demers de cercetare a jurisprudenței Curții Constituționale în acest domeniu este incontestabilă.

Deciziile CCR, ordonate în funcție de reglementările legilor reparatorii

Conceptul editorial promovat are ca element central ordonarea deciziilor instanței constituționale în funcție de reglementările legilor reparatorii adoptate. O asemenea perspectivă presupune, în mod necesar, cunoașterea, pe de o parte, a exigențelor constituționale pe care le implică nucleul de fond al legislației cu caracter reparatoriu și, pe de altă parte, a condițiilor de admisibilitate ale excepției de neconstituționalitate. Prin urmare, lucrarea a fost împărțită, în mod corespunzător, în două titluri, care conțin o selecție a celor mai însemnate acte de reglementare primară adoptate în acest domeniu.

Primul titlu cuprinde o prezentare jurisprudențială a condițiilor de admisibilitate ale excepției de neconstituționalitate, grupate în funcție de trei criterii: cadrul procesual, structura excepției și competența Curții Constituționale, tocmai pentru a înlesni familiarizarea celor interesați cu exigențele pe care orice cerere adresată Curții Constituționale trebuie să le îndeplinească. Exemplificarea aspectelor referitoare la condițiile de admisibilitate s-a realizat prin raportare la legile reparatorii selectate.

Considerentele relevante ale deciziilor, evidențiate de autori

Titlul al doilea cuprinde o prezentare jurisprudențială a aspectelor de fond pe care le presupun legile reparatorii. În contextul normativ anterior relevat, legile reparatorii selectate au fost ordonate cronologic, în succesiunea temporală firească a intrării lor în vigoare, și, ulterior, au fost identificate și selectate spre analiză numai acele prevederi legale care își mențin actualitatea, făcând parte din fondul activ al legislației. În mod corelativ, au fost identificate și selectate deciziile Curții Constituționale pronunțate în raport cu aceste prevederi legale. Totodată, ca parte esențială a conceptului editorial, au fost evidențiate considerentele relevante ale acestor decizii, prin redarea firului logic și a ideilor principale ale acestora în fraze scurte și ușor de înțeles.

Punerea în practică a celor de mai sus s-a realizat sub forma fișelor aferente deciziilor selectate. Aceste fișe au o structură standardizată și, în cuprinsul lor, sunt redate norma criticată, normele de referință, critica și analiza criticilor de neconstituționalitate formulate. În cadrul rubricii privind analiza criticilor de neconstituționalitate realizată de către Curtea Constituțională, în partea dreaptă a fost redat conținutul deciziei in extenso, iar în partea stângă considerentele relevante ale acesteia. Desigur, conceptul și conținutul acestei rubrici diferă în funcție de tipologia deciziei pronunțate, respectiv dacă aceasta a privit aspecte de admisibilitate și/sau de fond.

În consecință, această lucrare se constituie într-un manual elementar pentru înțelegerea din punct de vedere constituțional atât a exigențelor procedurale pe care le implică excepția de neconstituționalitate, cât și a conținutului legilor reparatorii.

În aceste condiții, ne exprimăm încrederea în faptul că acest concept își va atinge finalitatea urmărită, iar lucrarea de față se va constitui într-un instrument util atât pentru practicienii dreptului, cât și pentru cei aflați la începutul unei cariere juridice.

AUTORII

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News