Data apariţiei vieţii pe Terra continuă să genereze dispute între cercetători.

La doi ani de la descoperirea indiciilor unei activităţi microbiene cu o vechime de 3,7 miliarde de ani, data apariţiei vieţii pe Terra este în continuare disputată după ce alţi cercetători contestă concluziile acestui studiu, relatează AFP miercuri. Potrivit unei echipe de oameni de ştiinţă din Australia, structurile în cauză nu ar avea origine biologică, ci ar fi rezultatul unor procese geologice.

La 1 septembrie 2016, geologii australieni au făcut senzaţie prin anunţarea descoperirii unor mici structuri de formă conică în roci cu o vechime de 3,7 miliarde de ani din Groenlanda. În opinia lor, ar fi vorba despre stromatoliţi, structuri sedimentare de origine biologică.

Aceste formaţiuni din carbonat, dispuse în straturi, rezultă din activitatea microorganismelor care trăiesc în apă.

Cele mai vechi dovezi

În studiul publicat în revista Nature, echipa de oameni de ştiinţă condusă de Allen Nutman de la Universitatea Wollongong (Australia) a remarcat că aceşti stromatoliţi, care măsoară între unu şi patru centimetri, aveau cu 220 de ani mai mult faţă de cele mai vechi dovezi identificate până în acel moment în Australia, care aveau 3,45 miliarde de ani.

Cercetătorii au ajuns la concluzia că viaţa ar fi apărut rapid, la doar circa 800 de milioane de ani după formarea Pământului, acum 4,567 miliarde de ani. Însă, un alt studiu, publicat tot în jurnalul ştiinţific Nature, contrazice concluziile.

Contraexpertiză NASA

O echipă condusă de Abigail Allwood, o cunoscută cercetătoare de la laboratorul JPL (Jet Propulsion Laboratory) al NASA a realizat o contraexpertiză, iar verdictul său este clar: structurile descoperite de Allen Nutman nu sunt stromatoliţi vechi de 3,7 miliarde ani.

Obiectele nu prezintă straturi interne, una dintre caracteristicile stromatoliţilor, subliniază cercetătorii care au analizat prin tehnica 3D morfologia acestor structuri. În plus, ele nu prezintă nici compoziţia chimică care ar duce la concluzia că microorganismele au stat la baza formării lor.

Oamenii de ştiinţă relevă faptul că fenomenele de deformare a rocilor pot duce la apariţia de structuri conice asemănătoare cu cele ale stromatoliţilor. "În opinia noastră, pare rezonabilă interpretarea" conform căreia structurile descoperite în Groenlanda ar fi un produs al deformării structurale şi al modificării carbonatului în straturi de rocă", se arată în studiu.

Avertisment metodologic

Pentru autorii cercetării recente, acest caz ar trebui să servească drept "avertisment metodologic pentru căutarea semnelor de viaţă pe Marte.

La rândul său, Mark van Zuilen de la Institutul de Fizica Pământului din Paris, consideră că activitatea celor două echipe de oameni de ştiinţă va servi drept bază pentru interpretarea posibilei descoperiri a unor noi stromatoliţi" care relatează trecutul îndepărtat al Pământului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News