"Adevărul istoric nu e întotdeauna acelaşi cu adevărul juridic. Eu mă voi exprima din perspectiva adevărului juridic, adică ceea ce a rezultat din probele adunate în dosar. 

N-am nicio îndoială că toate concluziile trase prin rechizitoriu sunt corespunzătoare adevărului. Adevărul este foarte complex. Se poate discuta despre Revoluţie foarte mult timp. Dar adevărul este că pe fondul unei revolte populare autentice, care a început la TImişoara, au acces la putere în data de 22 decembrie 1989 un grup politico-militar, grup de decizie care, aşa cum arată probatoriul, a indus în eroare opinia publică, prin conduitele concrete ale zilei de 22 decembrie, începând cu ora 16:00. 

Au fost câteva momente cheie în ziua de 22 decembrie, dar şi în zilele următoare. Revoluţia a început la Timişoara, a fost uşor transferată spre Bucureşti, cunoaştem mitingul din 21 decembrie, şi ce a urmat după miting. Apoi revoluţia din Bucureşti, represiunea dramatică din acea noapte, sinuciderea ministrului Vasile Milea din dimineaţa zilei de 22 decembrie. A urmat numirea verbală a unui nou ministru al Apărării, mă refer la generalul Stănculescu, care fără emiterea unui decret a fost numit de comandantul forţelor supreme, Nicolae Ceauşescu, în calitate de ministru al Apărării. Generalul Stănculescu a dat imediat ordine contrare celor emise de Nicolae Ceauşescu, ordine care au permis în data de 22 decembrie pătrunderea maselor de revoluţionari în Piaţa Palatului. Stănculescu a fost cel care l-a convins pe Nicolae Ceauşescu să evacueze sediul CC al PCR. 

Toată lumea ştie, evacuarea cu acel elicopter de pe acoperişul CC, precipitarea de la acel moment, surpriza totală pe care a avut-o Nicolae Ceauşescu constatând că manifestanţilor li s-a permis accesul în Piaţă şi apoi, treptat dar sigur, în sediul CC. 

La 12:06, Nicolae şi Elena Ceauşescu, plus gărzile de corp şi premierul acelor vremuri, decolează de pe sediul CC. E un prim moment cheie. Atunci, Nicolae Ceauşescu a pierdut total prerogativa puterilor de stat. Fără să îşi dea seama de asta", a transmis generalul Cătălin Ranco Piţu la Culisele Justiţiei. 

Ceauşescu nu credea că "sistemul poate să cedeze atât de uşor"

Întrebat cine l-a asigurat pe Nicolae Ceauşescu că situaţia poate fi întoarsă, generalul a spus că "nu l-a asigurat nimeni, dar era el sigur de asta, nu putea concepe că sistemul poate să cedeze atât de uşor cum a făcut-o de fapt. El era convins că nu este posibilă pierderea puterii". 

"După ce a ajuns la Târgovişte, aspect foarte important, timp de 2 ore, 2 ore jumătate, este găzduit la Inspectoratul Judeţean al Miliţiei Dâmboviţa, în biroul şefului Securităţii. Întregul aparat al Securităţii este informat cu privire la prezenţa lui Ceauşescu în birou. Dar nimeni nu face nimic, toţi aşteptau un semn de la Bucureşti, unde deja se instalaseră cei care au preluat puterea politico-militară în stat. Acolo s-a decis preluarea lui Nicolae Ceauşescu de către armată. Astfel, în după-amiaza zilei de 22 decembrie, Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt introduşi în Unitatea Militară de la Târgovişte, unde după 3 zile urmau să fie executaţi de un pluton aflat în subordinea generalului Stănculescu", a mai precizat acesta. 

Moment cheie la Bucureşti. Ion Iliescu a preluat puterea la 4 ore după ce Ceauşescu a pierdut-o

"La Bucureşti, un prim moment cheie a fost plecarea lui Nicolae Ceauşescu, iar al doilea moment cheie a fost emiterea unor ordine militare la orele 14:10, de către ministrul Apărării în fapt, generalul Stănculescu, prin care toate unităţile militare din România sunt îndrumate să respecte exclusiv ordinele venite de la Ministerul Apărării, nu de la CC, nu de la Securitate, nu de la Miliţie. Li se spune că dacă unităţile vor fi atacate, să riposteze militar, un ordin absolut bizar, absurd, dar care vine în pregătirea celor care urmau să se întâmple din seara de 22 decembrie. 

Prin acest ordin, i se ia încă o dată prerogativa puterii lui Nicolae Ceauşescu. Astfel, prerogativa comandantului suprem este preluată de Ministerul Apărării Naţionale. Lui Ceauşescu i se taie orice pârghie prin care mai putea da vreun ordin militar. 

Apoi, un al treilea moment crucial este cel care a avut loc la orele 16:00, pe 22 decembrie 1989, când la sediul central al Ministerului Apărării, întreaga structură de comandă, secondată de cea mai mare structură de comandă a fostei Securităţi, îl însoţesc pe Ion Iliescu, şi mai mulţi civili, şi îi dau onorul militar. Ion Iliescu avea la acel moment o funcţie neimportantă în aparatul de stat. I se dă onorul ca unui şef de stat. Întreaga forţă militară a României i se pune la dispoziţiei şi Ion Iliescu acceptă noua postură, aceea de nou comandant al Forţelor Armate, intrând în rolul lui Nicolae Ceauşescu din acest punct de vedere. Sunt foarte importante aceste momente. 

Puterea de stat e asumată de Ion Iliescu şi de anturajul său, la 4 ore de la momentul în care Nicolae Ceauşescu a pierdut-o", a mai declarat generalul Ranco Piţu. 

VEZI MAI MULTE ÎN VIDEO

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News