„Anul 2019 rămâne în topul celor mai călduroşi ani din istoria măsurătorilor, în ţara noastră, iar 2012-2021 cea mai călduroasă perioadă de zece ani consecutivi. De asemenea, anul 2021 este al cincisprezecelea an cel mai călduros, dar care a adus şi nişte recorduri din punctul de vedere al fenomenelor meteorologice extreme”, a spus Elena Mateescu.

„Pentru că această perioadă, agricultorii şi fermierii o ştiu, este perioada consumului maxim faţa de apă al plantelor şi atunci când vorbim de o distribuţie neuniformă timp şi spaţiu, observăm că se întâmplă ca fenomenul de secetă să rămână în prezent, să se accentueze în intensitate sau să se extindă mai departe. O analiză a primelor zece luni, între 1 septembrie 2021 - 15 iunie 2022, comparativ cu 2019 - 2020, observă caracterul secetos în acele zone din partea de est-sud a ţării, Moldova, Dobrogea, Muntenia şi Oltenia. În acest an, în aceste zone, cantitatea medie la nivel regional se situează sub 400 de litri pe metru pătrat, ceea ce evidenţiază caracterul de regim pluviometric secetos în aceleaşi zone, Moldova, Dobrogea, Muntenia, dar exceptând uşor Oltenia, cu o valoare uşor peste ce ar însemna la limită”, a spus Elena Mateescu, directorul general ANM, în cadrul dezbaterii „Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?”, eveniment organizat de DCNews.

Șapte proiecte majore la ANM. Elena Mateescu, despre Centrul Agrometeorologic: România deschide un drum

Amintim că Elena Mateescu a prezentat obiectivele pe care ANM și le-a asumat până la data de 31 decembrie 2023.

„Pentru că rolul Administrației Naționale de Meteorologie este să monitorizeze, să elaboreze avertizări și prognoze meteorologice, avem un proiect în implementare. Contractul a fost semnat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în mai 2022, cu 7 obiective foarte importante: (1) modernizarea rețelei de radare meteorologice cu 7 radare noi Doppler, dual-polarimetrice, în bandă S; (2) modernizarea rețelei de detecție a fulgerelor; (3) modernizarea infrastructurii de comunicații și îmbunătățirea performanțelor sistemului informatic al ANM; (4) extinderea modernității rețelei naționale de stații meteorologice automate; (5) sistem de recepție, prelucrare, vizualizare, arhivare și diseminare a datelor de la sateliții meteorologici și de supraveghere a atmosferei; (6) sistem de recepție, prelucrare, arhivare și diseminare a datelor de la sateliții Copernicus Sentinel-1, Sentinel-2, Sentinel-3 și Sentinel-5P de tip capabil să asigure înregistrări ale zonelor afectate de dezastre sau situații de criză pe teritoriul național; (7) Centrul Agrometeorologic pentru Regiunea VI-Europa din cadrul Organizației Meteorologice Mondiale.”, a precizat Elena Mateescu.

„În acest moment, suntem în perioada de evaluare tehnică a ofertelor depuse pentru toate cele 7 obiective, pentru că trebuie să le implementăm până la 31 decembrie 2023. Mulțumesc echipei care lucrează la implementarea acestor. Este foarte greu, desfășurăm și activitate operativă simultan cu ceea ce înseamnă nevoia de a ne moderniza și a beneficia de fondurile europene.”

„Reperul clădirii (n.r. Centrului Agrometeorologic) este acela de „clădire verde-smart green”, care va asigura schimbul de informații și realizarea de produse pentru fermierii din România și din Europa. Este foarte important acest lucru, pentru că astfel rămânem în elita meteorologiei și agrometeorologiei internaționale și România deschide un drum, realizând primul centru de acest fel, din lume.”, a mai spus directorul ANM.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News