Profesorul universitar Oana Băluță a făcut o analiză după înscrierea lui Moise Guran în politică.

„Moise Guran mai pune o cărămidă la veșnica pomenire. A cui? Vom vedea. Salut decizia CJI – Centrul pentru Jurnalism Independent de a se poziționa public în cazul unui nou transfer dinspre presă înspre partide politice. Transferul acesta ridică întrebări serioase în legătură nu doar cu credibilitatea lui Moise Guran ca jurnalist, fost jurnalist, să îi spun, ci aruncă în cascadă semne de întrebare înspre o profesie și așa vulnerabilă.

1. Partidele politice recrutează din presă candidați pentru alegeri, consultanți politici, coordonatori de campanie electorală. Nu doar în România, ci și în SUA, Canada, Armenia, UK ca să dau câteva exemple din țările care mi-au căzut recent sub ochi fie în articole de specialitate, fie în articole de presă.

2. Dacă recent, la alegerile europarlamentare, PNL și PSD, au așezat pe liste doi jurnaliști cu multă notorietate, Rareș Bogdan și Carmen Avram, USR/PLUS decid să îl ia coordonator de campanie pe Moise Guran pentru alegerile din 2020.

Recrutarea jurnaliștilor de către partide nu a început anul trecut, a practicat-o și PDL-ul, de exemplu, Traian Ungureanu, a fost pe listele PDL, locul 3 în 2009, 2014.

- Moise Guran însă a oferit deja servicii de consultanță acestor partide, încă din toamna lui 2018.

- Moise Guran a moderat chiar o dezbatere electorală în campania de la prezidențiale unde Dan Barna a fost unul dintre participanți. Dar, Dan Barna, este președintele USR, partidului în care se înscrie Moise Guran.

E atât, dar atât de greșit de mi se pare ireal că s-a întâmplat, iar Moise Guran afirmă că nici nu vede vreun conflict de interese în faptul că a lucrat cu cele două partide la program din 2018.

3. Într-o democrație, rolul jurnaliștilor este să informeze cetățenii pentru ca aceștia să ia decizii informate. Rolul politicienilor este de a reprezenta interesele cetățenilor. Jurnaliștii ar trebui să acționeze în numele cetățenilor pentru a se asigura că politicienii își fac treaba. În acest demers al lor, jurnaliștii trebuie să se asigure că se raportează cu imparțialitate, că includ o diversitate de voci, de opinii.

Am simplificat mai sus foarte mult multă literatură din științele politice și științele comunicării.

A fost Moise Guran imparțial în raport cu USR și PLUS?

Consultanța politică oferită din postura de jurnalist încă din 2018 celor două partide ridică mari semne de întrebare privind credibilitatea acestuia. Și, după cum bine, spune CJI, credibilitatea este "principala armă și protecție a jurnalistului".

4. Nu este vorba doar despre Moise Guran, ci și despre cele două partide, USR și PLUS care nu au considerat consultanța politică oferită de un jurnalist ca fiind problematică pentru propria conduită. Probabil că e prost cine dă, nu cine cere, parcă așa se zice, nu? Trist este că mulți am sperat ca partidele acestea noi vor folosi altfel de practici, nu cele cu care ne-a obișnuit establishmentul politic. PNL și PSD ne-a obișnuit cu presă de casă, de partid.

5. Întrebările privind credibilitatea lui Moise Guran se răsfrâng și asupra Europa FM. A știut Europa FM de colaborare? I-a informat Moise Guran? Dacă nu e obligație de muncă, legală (depinde ce fel de cerințe de integritate are instituția), era o obligație morală.

6. Partea proastă este că simpatia față de USR și PLUS îi va face pe mulți fie să tacă, fie să găsescă justificări. Vor normaliza consultanța politică oferită de jurnalist.

Tăcerea și justificările poate că vor proteja partidele USR și PLUS, dar nu protejează deloc profesia de jurnalist, nici pe cetățeni și nici democrația care are mare nevoie de presă unde jurnaliștii să respecte standarde și norme etice.

7. Partea proastă este că facultățile de profil nu se văd în spațiul public ca actori activi care să acționeze după modelul avertizorilor de integritate”, a scris Oana Băluță pe Facebook.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News