Tabletă
Desktop
Data publicării:
Modul simplu în care putem ține demența departe încă din tinerețe. Prof. Amos D. Korczyn: Este foarte important să facem un lucru / video
Fotografie de la Andrea Piacquadio: https://www.pexels.com/ro-ro/fotografie/mul-ime-aglomera-ie-transport-public-naveti-ti-837358/
Demența este o afecțiune neurologică des întâlnită, cu impact social major, prevalența ei crescând odată cu îmbătrânirea populației. În lume există aproximativ 55 de milioane de persoane diagnosticate, dintre care 70% sunt pacienți cu Alzheimer, însă, de multe ori, poate fi vorba de o combinație cu o altă formă de demență.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență, împreună cu demența vasculară, cu corpi Lewy și demența fronto-temporală. Alte afecțiuni care pot cauza demență includ boala Huntington, Parkinson și Creutzfeldt-Jakob.
Descrisă pentru prima dată în 1906 de medicul german Alois Alzheimer, această afecțiune neurodegenerativă determină o deteriorare progresivă a capacităților cognitive până la pierderea autonomiei bolnavului.
Simptomele inițiale sunt reprezentate de tulburări de memorie, urmate de cele de orientare și limbaj, de dificultăți în recunoașterea unor locuri sau persoane și tulburări comportamentale. Toate acestea fac parte din tabloul afecțiunii și pot interfera cu desfășurarea normală a activităților zilnice.
Totuși, un somn sănătos ne poate ține departe de orice formă de demență. Dar nu doar somnul! Aflăm mai multe dintr-o emisiune specială de pe DC News.
Despre acest subiect a vorbit profesorul Amos D. Korczyn, absolvent al Universităţii Ebraice, Şcoala de Medicină Hadassah, din Ierusalim (1966), în cadrul emisiunii „Outlook”, realizată de Radu Golban la DC News și DC News TV.
Redăm dialogul, pe acest subiect, dintre Radu Golban și Amos D. Korczyn:
RG: Un somn sănătos este foarte important.
AK: Aşa este. Există probleme relevante, nu doar de natură medicală, dar şi sociale, aşadar, să fii activ în societate este foarte important. Ştim că mulţi oameni în vârstă se retrag din comunitate, uneori atunci când au prieteni care au decedat, sau care s-au mutat, au rămas singuri şi nu mai au cu cine să discute. Aceştia reprezintă factori de risc foarte importanţi, aspecte care ar trebui să ne preocupe şi să încercăm să prevenim această inactivitate socială.
RG: Ce ne puteţi spune despre sistemele de proteză cognitivă şi despre abordarea computerului neuromimetic de stimulare a creierului cu scopul amânării instalării bolii? Ar putea proteza cognitivă ajuta, la un moment dat, pacienţii cu Alzheimer sau alte forme de demenţă?
AK: Ei bine, cred că acest aspect este de domeniul science-fiction, deci nu întrevăd ceva nou în acest sens prea curând. Dar trebuie să amintesc tuturor că Jules Verne s-a gândit la submarine într-o vreme în care acestea reprezentau science-fiction, a durat câţiva zeci de ani până când acest lucru a devenit realitate. Aşadar, după cum am mai spus, văd acest aspect ca pe ceva science-fiction, dar poate că în viitor poate fi dezvoltat. Problema nu este să facem creierul să reacționeze mai bine, ci să prevenim moartea acestuia. Iar să previi moartea este un aspect important, moartea poate veni sub multe forme, diferite aspecte, iar aceasta reprezintă, într-un fel, găsirea fântânii tinereții, să vedem cum putem rămâne tineri. Şi nu îmi imaginez cum poate fi rezolvat acest aspect într-un viitor apropiat.
Profesorul Korczyn a absolvit Școala de Medicină a Universității Ebraice–Hadassah din Ierusalim în 1966, unde a obținut, de asemenea, o diplomă de master în farmacologie (cum laude) în 1966. Are pregătire în domeniul neurologiei la Spitalul Beilinson și la Spitalul Național de Boli Nervoase, în Londra. Din 1981 până în 2002 a fost președinte al Departamentului de Neurologie al Centrului Medical Tel-Aviv și în funcție la Catedra Sieratzki de Neurologie de la Universitatea din Tel-Aviv, între 1995-2010. Dincolo de acestea, profesorul Korczyn are un interes deosebit pentru bolile neurodegenerative. El a scris sau a fost co-autor a peste 700 de articole în reviste recenzate de colegi, precum și multe capitole din cărți. A editat mai multe cărți și Ediţii speciale în reviste și este editor regional al Jurnalului Bolii Alzheimer. Este şi a fost membru al Consiliului de Redacție a 20 de reviste internaționale și a organizat mai multe conferințe neurologice, în principal în domeniul demenței. Şi nu în cele din urmă, profesorul Korczyn este președintele Consiliului medical științific al Asociației Israeliene pentru Boala Alzheimer (EMDA), membru al Internaționalei Bolii Alzheimer (ADI) și a fost președintele Comitetului de cercetare WFN pentru neurofarmacologie clinică.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
