Prof. Dr. Dumitru Borțun, specialist în comunicare publică, a fost primul invitat al lui Radu Golban în cadrul emisiunii „Outlook” de la DCNewsTV. Cei doi au discutat pe marginea unui subiect care ar trebui să dea tuturor de gândit: provocările vremurilor moderne şi nevoia de adaptare continuă la tendinţe. Chiar din primele minute ale emisiunii, a fost adus în discuţie modelul german de responsabilizare ecologică, demn de urmat de statele care vor să ţină pasul cu noua eră. Este vorba de jetoanele ecologice cu puncte de recompensă pentru cetăţeni dar şi de acele zone ecologice cu acces condiţionat.

Introdusă în Germania de la 01.03.2007, vinieta ecologică / autocolantul ecologic are culorile roșu, galben și verde și dă dreptul exclusiv la intrarea în aproximativ 60 de zone ecologice germane. Vinieta ecologică / autocolantul ecologic a devenit obligatorie/obligatoriu în Germania pentru toate autoturismele, autobuzele și camioanele, în cazul în care un vehicul corespunzător urmează să intre într-o zonă ecologică. Vehiculele ușoare sunt scutite de obligație. Înființarea zonelor ecologice în Germania este o decizie a orașelor și a municipalităților, care determină limitele zonelor lor ecologice și le codifică în planurile de aer curat. Din cauza faptului că și în Germania există diversele emisii, cum ar fi pulberile în suspensie, dioxidul de sulf și oxizii de azot, aceștia trebuie să fie reduși în toate zonele ecologice ale Germaniei, unde se poate intra numai utilizând acest jeton ecologic. Radu Golban a amintit despre această măsură dar şi de recompensa în puncte pentru cetăţenii cu comportament ecologic exemplar şi l-a provocat pe prof. Dumitru Borţun, doctor în filosofie, să comenteze pe marginea unui subiect, deocamdată străin pentru români şi România.

Între două lumi

"Există chiar astăzi, la Bologna, Viena iar din mai şi în Bavaria un sistem de recompensare a comportamentului ecologic. Este vorba de un jeton ecologic, chiar dacă este controversat. Cei care aleg să meargă la serviciu cu trenul sau cu bicicleta primesc anumite puncte, iată primii paşi care să obişnuiască şi, cât de cât, să frăgezească europenii pentru evoluţie. Putem şi noi avea un astfel de sistem fără să abandonăm vechile libertăţi, aşa cum le-am definit în democraţiile occidentale?" -  a lansat întrebarea Radu Golban.

Răspunsul academicianului Borţun a venit prompt: "Cred că unele libertăţi vor fi păstrate iar altele vor fi abandonate. Trebuie să învăţăm să gândim istoric. A gândi aşa înseamnă să înţelegi că istoria umanităţii este un proces de transformări, e un proces de devenire care cunoaşte mai multe etape şi că fiecare are specificul ei. Nu este o tragedie când se termină o epocă şi începe alta. Tragedia este când nimereşti tu între scaune. Eşti educat într-o epocă, în epoca industrială, şi trebuie să te comporţi digital, ca-n epoca informaţională. Şi tu trebuie să te resetezi, să tragi de tine, să te reinventezi pentru a face faţă provocărilor noii epoci pe care copiii tăi le întâmpină cu mare uşurinţă şi nu au nicio problemă cu skill-urile cerute de noile vremuri. Tu ai, însă, probleme. Şi din această neputinţă, din acest decalaj între ceea ce cere noua epocă de la o generaţie sau două şi ceea ce există în echipamentul cultural al acestor oameni apare nostalgia după trecut, apare o reacţie exagerată de conservare a valorilor şi de obstrucţionare a progresului şi mai apare ceea ce numim la ora actuală mişcări suveraniste, mişcări tradiţionaliste... Pentru că aceşti oameni, în loc să sesizeze că e cazul să schimbe tradiţiile şi să-şi adapteze obiceiurile, tabieturile mentale, modelele de comportament şi patternurile de reprezentare a lumii, spun - Noi suntem împotriva progresului! Să salvăm Tradiţia!" Practic, transformăm Tradiţia într-un idol şi devenim nişte idolatri şi defilăm cu ea pe steag în loc să înţelegem că trebuie să ne adaptăm şi să învăţăm. Cum spunea Ghandi -  dacă vrem o schimbare în bine în lume trebuie să fim noi înşine schimbarea pe care ne-o dorim. Dacă noi nu ne schimbăm, degeaba! Vom avea tot timpul un conflict cu lumea care se transformă. Studiile întreprinse în Germania sunt un semn foarte bun că există oameni care sunt cu un picior în viitor, oameni care au înţeles trendurile, ce tendinţe "se coc" deja sub ochii noştri şi spre ce mergem".

Dumitru Borţun este doctor în filosofie şi profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti – SNSPA. În 2009, Alianța Națională a Organizaţiilor Studenţilor din România – ANSOC l-a premiat cu titlul de Profesor Bologna, acordat profesorilor care „sunt apreciaţi de studenţi, aduc plus de valoare educaţiei din România şi sunt modele pentru studenţi”. În 2015 a primit tilul de „Personalitatea anului 2015”, acordat de Revista Legal Point pentru „promovarea valorilor morale în tehnicile de comunicare”, iar în 2017, Diploma de Excelenţă „Integritate, Bună Guvernanţă şi Responsabilitate Socială”, acordată de Eurolink – Casa Europei. În 2021, Președintele României, Klaus Iohannis, i-a acordat Ordinul „Meritul Cultural” în grad de „Cavaler”, categoria Cercetare științifică, „în semn de apreciere pentru contribuția importantă avută de-a lungul întregii activități la promovarea culturii și a identității naționale românești”. A publicat peste 160 de studii, eseuri, articole şi interviuri în volume colective, publicaţii de specialitate şi reviste de cultură.

Emisiunea completă aici:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News