Ana Bulai spune că doar unu din 100 de bucureșteni este dispus să se mute mai aproape de locul de muncă. Procentul este unul foarte mic în comparație cu capitale asemănătoare din Europa. 

"Există o statistică la nivelul Bucureștiului care arată că mobilitatea determinată de schimbarea locului de muncă este de unu la sută din persoanele angajate, în comparație cu Praga, acolo unde mobilitatea ajunge la 25 % din persoanele angajate. În Varșovia de exemplu, această mobilitate ajunge la 30 %. 

În București destinația activităților economice este în special în nordul și în vestul orașului, iar cartierele-dormitor sunt în sudul și în estul Bucureștiului. Din acest motiv lumea trebuie să traverseze mai devreme sau mai târziu orașul de unde și această aglomerație sufocantă. Bucureștiul, în comparație cu celelalte capitale europene, inclusiv cu Sofia, a fost alterat de facilitatea acordată în anii '90 pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentului sau imobilului deținut, ceea ce a blocat individul într-un proiect imobiliar foarte rigid. Din moment ce ai casă, chiar dacă este în Berceni, preferi să faci naveta două ore prin centrul Bucureștiului până ajungi în Pipera, ca să ai un loc de muncă decent și te ții de acea casă pentru că ești proprietar," a explicat Ana Bulai. 

Administrația, mutată la periferie

Sociologul a explicat și care este soluția pentru decongestionarea capitalei. Ana Bulai crede că Bucureștiul ar putea prelua modelul anglo-saxon. 

"Această dinamică ce ar dezafecta aglomerația din capitală, a mutării în funcție de locul de muncă nu poate fi pusă în practică într-un oraș ca Bucureștiul. Singura modalitate rămâne să preluăm modelele de tip anglo-saxon, care cu eforturile administrative de rigoare, au scos instituțiile administrative, inclusiv corporațiile de tip media, în afara orașului făcându-le centre de dezvoltare în zonele metropolitane. Ar trebui ca Guvernul României, ca instituțiile administrative, primăria, ministerele, să fie duse spre Măgurele, de exemplu. Acest lucru ar genera și posibilitatea rezolvării problemei centurii Bucureștiului și obligativitatea dezvoltării infrastructurii către periferie, astfel ca oamenii să aibă acces acolo," a explicat Ana Bulai. 

La acest aspect ar contribui și mentalitatea românească al fiecărui individ, de a-și dori să fie proprietar cu orice preț. 

"Sigur că aceste probleme medievale, această mentalitate romănească după trauma comunismului în care dreptul la proprietate i-a fost alterat. Să nu uităm că Pipera s-a creat într-o semi mlaștină, o pădure, practic pentru că a fost un model cultural al îmbogățitului care vrea o zonă de prestigiu. Bucureștiul s-a dezvoltat după modelul tuturor marilor orașe, cu două axe principale: nordul și vestul așa cum s-au dezvoltate și celelalte mari metropole. Ține de punctele cardinale, nu neapărat de facilități. În sud și est de cele mai multe ori nu se atinge nivelul de dezvoltare al celorlalte două direcții pentru că tind să coopteze, dacă vreți, periferia socială. Această mobilitate, repet, nu este determinată de serviciu," a mai spus Bulai. 

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News