"Să nu uităm că banii prin fondurile europene, prin acordul de parteneriat, vin către regiuni în strânsă corelație cu numărul de locuitori și atunci interesul nostru nu este declarăm scăderi semnificative ale populației. Sigur, și numărul de europarlamentari ar putea fi luat în considerare, deși nu cred că la nivelul Parlamentului European există interes în reducerea numărului de parlamentari, care, să vedem în anul electoral viitor dacă și în ce măsură vor fi influențate de schimbările demografice din toată comunitatea europeană pentru că doar România are deficit demografic, ci și celelalte țări.

Impactul recensământului

Cred că impactul cel mai mare ar trebui să îl aibă în ceea ce privește organizarea teritorială administrativă a României. Vedeți, INS ne spune că avem acum puțin peste 19 milioane de cetățeni. dacă împărțim acest număr la numărul de localități, vedem că avem o primărie la mai puțin de 6 mii de locuitori, ceea ce înseamnă că avem o primărie la 5 blocuri comuniste. Este o inflație de administrație la nivel local și în acest recensământ primii care au simțit miza au fost cei din localitățile mici, primari care au declarat oameni care practic nu au mai trecut pe acolo de ani de zile și care sunt demult în Italia, în Spania sau alte țări ale UE, dar care contau în numărătoare pentru a se menține un nivel acceptabil pentru comunitatea respectivă.

Au și circulat zvonuri precum că sub 1500 de locuitori se desființează comuna, se desființează primăria, ceea ce sigur că a generat o serie de abateri. Pot fi multe formule de validare internă, prin aceste abateri, prin ceea ce spuneți și dvs cu felul în care au putut fi introduse chestionare fără etnie, fără religie, limbă etc.

Interesele politice

Însă din toată această structură de validare cred că va fi păstrată cea care corespunde unor interese mai degrabă politice și conjuncturale. Nu cred că cineva se va gândi să reducă foarte mult valoare de 19 milioane într-un an pre-electoral. Deși este interesant că INS-ul se hotărăște să de rezultatele finale mai încolo în anul viitor, când, iată, ne așteptăm ca 20-25 de mii de politicieni sau oameni din jurul politicii să își găsească un nou loc în următorul mandat", a spus Ana Bulai în cadru unui interviu acordat pentru DC NEWS.

Miza politică a recensământului pentru referendumuri

"Mai există o miză politică a recensământului pentru referendum. În funcție de rezultatul recensământului se calculează norma de validare la referendum", a intervenit jurnalistul Val Vâlcu.

"Da, poate fi și asta, deși nu se întrevede, din punctul meu de vedere, vreun referendum la orizont pentru că nu pare ca vreunul dintre politicienii cu rol important de decizie să aibă vreo idee politică care să necesite aceste referendumuri", a spus Ana Bulai.

"Schimbarea administrativă, comasarea localităților ar putea fi", a spus Val Vâlcu.

"Sigur, nu că ar putea fi, ar fi nevoie de o concentrare administrativă ca de aer, inclusiv din punct de vedere al eficienței utilizării fondurilor europene sau naționale, dar momentul este total neprielnic înainte de un an electoral, repet, cu miză mare pentru foarte mulți oameni. Din calculele noastre aproape 25, chiar mai mult de 25 de mii de oameni așteaptă o poziție în noua structură post-electorală", a declarat Ana Bulai.

"Dacă îi adunăm pe cei 19 milioane din țară cu 4-5 milioane de români din diaspora?", a întrebat Val Vâlcu.

"Eu cred că au fost adunați în cei 19 milioane cei 4-5 milioane din diaspora și cred că real vorbind pe teritoriul României sunt undeva între 14,5 - 15 milioane de locuitori", a precizat Ana Bulai.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News