'Cu durere şi cu tristeţe trebuie să vă spun că, în afară de iniţiativa înfiinţării Episcopiei în 1994, nu am văzut, timp de 20 ani, o strategie a autorităţilor de stat române referitoare la acest spaţiu românesc, (...), ci tot timpul a trebuit să plecăm undeva, pe malurile Dâmboviţei, tot cerşind, tot cerşind câte ceva: nişte bani pentru o manifestare, nişte lucruri în domeniul culturii, dar încă nu a fost cineva din autorităţile române care să pună pe hârtie o strategie de păstrare a identităţii şi culturii româneşti în acest spaţiu. Fără cultură românească, acest spaţiu va fi şters de pe harta României. De aceea vă îndemn - şi îl rog pe Dumnezeu să vă ajute - să ţineţi harta României întreagă, aşa cum am primit-o de la înaintaşi', a spus mitropolitul Banatului la simpozionul care a avut loc la mănăstirea 'Adormirea Maicii Domnului' de la Izvoru Mureşului.

Mitropolitul Ioan Selejan i-a îndemnat pe cei prezenţi să îi atragă pe tineri către activităţile religioase şi culturale din zonă, pentru a prelua ştafeta de la generaţia care a pus bazele înfiinţării Episcopiei ortodoxe. 'Vă îndemn pe toţi să ieşiţi în uliţe. Ieşiţi în uliţe şi trâmbiţaţi să vină tânăra generaţie, să se poată preda drapelul tricolor românesc. Nu lăsaţi drapelul nostru românesc să fie ascuns ca altă dată, în fân. Ştiţi că au fost români, din partea aceasta de ţară, care în vremuri de restrişte şi-au ascuns tricolorul în fân? De aceea, sunteţi aici oameni de calitate, responsabili, cadre didactice - insuflaţi duhul acesta românesc al păcii şi al iubirii şi al concilierii, dar vă rog, vă rog, aceşti oameni ştiu multe şi nu îi lăsaţi să plece cu tainele acestui neam din lumea aceasta. (...) De aceea, este nevoie ca tinerii să vină lângă ei şi să le arate cărarea spre istorie şi spre viitorul naţiei române în acest spaţiu intracarpatic', a spus mitropolitul Ioan Selejan. Acesta le-a vorbit jurnaliştilor şi de activitatea pe care a avut-o în zonă timp de 20 ani, cum ar fi restaurarea bisericilor distruse după Dictatul de la Viena.

'Am găsit multe biserici în care crescuseră copaci şi era o rană nevindecată a bisericii şi a românilor de aici şi le-am restaurat, deşi cu durere pot să spun că, în unele din ele, în acele localităţi, mai erau doar puţini români. Însă, ele vor rămâne să dăinuiască peste veacuri, ca urme ale existenţei paşnice şi continue a românilor în această parte de ţară. Am încercat să zidesc biserici noi şi mănăstiri. Şi cu un pic de mândrie, fie-mi iertată, la un moment dat, eparhia asta, avea mai multe mănăstiri şi călugări decât unele episcopii 99% româneşti', a mai spus ierarhul.

La rândul său, episcopul Covasnei şi Harghitei, Andrei Moldovan, a apreciat moştenirea primită de la actualul mitropolit şi a precizat că aceasta trebuie păstrată, dar trebuie şi completată, punctând faptul că în cei cinci ani de când a fost întronizat s-a străduit să fie aproape de românii din cele două judeţe 'cu slujbe arhiereşti, cu vizite pastorale şi cu discuţii de suflet'. Şi prefectul Harghitei, Jean-Adrian Andrei, a subliniat faptul că actualul mitropolit al Banatului a clădit în zonă 'cetatea spiritului românesc', 'cu voinţă nemărginită, cu înţelepciune şi cu sacrificii' şi a arătat că Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei este o entitate extrem de importantă pentru acest spaţiu. 'E o zonă greu încercată şi sunt convins că, împreună, la fel cum în 1994, cei care au dat un semnal de unitate a românilor din zonă (înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe - n.r.), această unitate trebuie să continuie. (...) Biserica este cea care ne uneşte şi la necaz, şi la bucurie. Episcopia este liantul care ne uneşte pe noi, românii din zonă', a spus prefectul Harghitei.

La simpozionul de la Izvoru Mureşului au fost prezentate mesajele ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române şi ale personalităţilor vieţii publice naţionale şi locale şi peste 30 de comunicări ştiinţifice care abordează probleme precum: 'Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, factor catalizator pentru întărirea credinţei în Dumnezeu a românilor din sud-estul Transilvaniei, pentru păstrarea şi dezvoltarea tradiţiilor şi a patrimoniului cultural strămoşesc', 'Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, instituţie divino-umană, cu rol hotărâtor în asigurarea dăinuirii şi afirmării spiritualităţii ortodoxe şi identităţii româneşti în mediul multietnic şi pluriconfesional din Arcul Intracarpatic' sau 'Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei - un sfert de veac de misiune şi slujire pastorală'.

De asemenea, a fost vernisată expoziţia documentară 'Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei - 25 de ani în slujba comunităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei' şi a fost prezentat filmul documentar 'File din istoria Eparhiei Covasnei şi Harghitei', realizat cu sprijinul arhivei Televiziunii Române. În final, a avut loc lansarea volumului 'Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita', ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, de Ioan Lăcătuşu şi Erich Mihail Broanăr, volum apărut cu binecuvântarea episcopului Andrei al Covasnei şi Harghitei, la Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2019, cu sprijinul Guvernului României, prin Secretariatul General al Guvernului, potrivit Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News