Misterele planetei NOUĂ. Corpul ceresc pe care nu îl vedem, dar care ar avea o masă de 10 ori mai mare decât Pământul. Ce este, de fapt
Data publicării:
Autor: Florin Răvdan
WhatsApp
Fotografie creată de fillvlad, de la Pexels
Fotografie creată de fillvlad, de la Pexels
Percival Lowell, scriitor şi om de afaceri din secolul XIX, a făcut mai multe afirmaţii incredibile de-a lungul deceniilor. El se recomanda ca astronom, după ce citise doar o carte despre planeta Marte. 

Iniţial, acesta era convins de existenţa marţienilor, despre care credea chiar că îi descoperise. Ulterior, a sugerat că liniile care se văd pe suprafaţa planetei Marte erau canale, construite pentru extragerea apei din calotele glaciare de la polii planetei roşii. 

Dar cea mai importantă afirmaţie a lui Lowell este legată de existenţa unei a noua planete în sistemul nostru solar. O planetă ipotetică, numită X, despre care se crede că se află la capătul sistemului solar, dincolo de Uranus şi Neptun. 

Pe 18 februarie 1930, un astronom a descoperit planeta Pluto, iar pentru o vreme, aceasta a fost considerată a noua planetă a sistemului solar, planeta X. Însă nu era aceasta, pentru că ceea ce căuta Lowell avea suficientă forţă pentru a le trage spre ea pe Neptun şi pe Uranus. 

Dar căutările nu au încetat, scrie BBC. În 1992, doi astronomi au descoperit centura Kuiper, căutând obiecte stelare dincolo de Neptun. Este atât de vastă încât se crede că ar conţine sute de mii de obiecte mai mari de 100 km în diametru, precum şi până la un trilion de comete. 

O planetă URIAŞĂ, de până la 10 ori mai mare decât Pământul 

În 2016, însă, a luat naştere o nouă ipoteză. Şi a fost lansată chiar de omul care a "retrogradat" Pluto la statutul de planetă pitică. Mike Brown, cercetător la Caltech, şi colegul său Konstantin Batygin, au scris o lucrare care propune existenţa unei planete uriaşe, de până la 10 ori mai mare decât Pământul. 

Ideea lor a pornit de la observarea unor corpuri din centura Kuiper care păreau să fie trase în aceeaşi direcţie. Fiecare obiect este înclinat pe axă în aceeaşi direcţie, iar probabilitatea ca acest lucru să se întâmple este de doar 0,007 %. 

"Ne-am gândit că e foarte interesant. Cum se poate aşa ceva? Este remarcabil, pentru că un grup de astfel de obiecte, dacă ar fi lăsate singure o perioadă suficientă de timp, s-ar dispersa, pentru că acţionează în jur gravitatea altor planete", a declarat Batygin. 

De atunci, numărul obiectelor cu aceeaşi particularitate a crescut la 19. 

Deşi nimeni nu a văzut această planetă ipotetică, asta nu înseamnă că ea nu există. Cercetătorii cred că orbita planetei ar putea fi atât de distorsionată încât s-ar putea afla la o distanţă de 600 de ori mai mare faţă de Soare decât Pământul. Iar cercetătorii s-au hazardat să spună şi cum ar putea arăta aceasta: acoperită de gheaţă, precum Uranus şi Neptun. 

Dacă există, de ce nu o putem vedea? 

"Nu mă gândeam cât de greu ar putea fi de găsit această planetă, până când nu am început efectiv să o căutăm. Motivul pentru care este greu să o găsim este că cele mai multe căutări astronomice nu sunt ţintite asupra unui singur lucru", a mai declarat Batygin. 

"Doar o mică porţiune din cer conţine şi Planeta Nouă, planeta X. Serios, la acest moment singurul instrument care ar putea să o găsească este telescopul Subaru. Avem un singur aparat şi poate doar trei nopţi pe an în care o putem face. Vestea bună este că în curând ne vom putea folosi şi de telescopul Vera Rubin. Va mai dura câţiva ani, dar cred că aşa o vom putea găsi", a completat profesorul. 

Alternativa este mai periculoasă 

Dacă, însă, planeta Nouă nu este, de fapt, o planetă?

"Toate dovezile ne arată că este un obiect gravitaţional", explică James Unwin, profesor de fizică la Universitatea din Illinois, Chicago. "Dar sunt şi alte obiecte, nu doar planete, care pot genera o atracţie gravitaţională uriaşă", a mai spus el, referindu-se la o gaură neagră. 

Ba mai mult, cercetătorul spune că ar putea fi vorba despre o gaură neagră primordială, un obiect ceresc care nu a fost observat niciodată, dar despre care se crede că s-a format chiar în prima secundă a Big Bang-ului. 

"Pentru că se nasc la începutul universului, aceste regiuni dense pot fi foarte mici, greu de văzut", a mai spus specialistul, care consideră că aceasta ar fi o teorie mult mai plauzibilă. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel