A patra carte, publicată în zilele acestea de Mircea Geoană, poartă titlul cel mai provocator dintre toate: „Bătălia pentru viitorul României”.

E opera unui prezidenţiabil, ar putea spune aceia care nu le-au citit pe celelalte trei. Este, de fapt, preocuparea constantă a Secretarului General Adjunct al NATO pentru destinul ţării. Noua carte are un subtitlu – „Gândurile unui român la vârful NATO” – ceea ce semnifică o perspectivă augmentată asupra lucrurilor. Judecăţile de valoare ale conaţionalului nostru, aflat în cea mai înaltă funcţie internaţională, au altă greutate acum, viziunea cu care încadrează România e una globală, informaţia - de primă mână.

Autorul nu dedică un singur capitol diasporei – primul, „Paradoxul românesc”, cu subcapitolul „De ce fugim de-acasă?”. Întreaga carte îi aminteşte pe românii plecaţi din ţară, analizându-le motivele şi construind soluţii.

De ce au fugit după Revoluţie şi încă fug românii de acasă? „Nimeni nu pleacă de bine din ţara în care s-a născut”, constată autorul. Vinovaţi nu sunt cei care pleacă, ci aceia care i-au împins să plece – politicienii care au minţit şi spoliat România, care nu le-au insuflat încrederea că în ţară va fi vreodată ca afară.

Autorul identifică două valuri de români care au făcut să fim mai puţini cu cinci milioane, în condiţiile în care declinul demografic al ţării se află pe o pantă critică. Primul val, cel de dinainte de intrarea în UE şi NATO, s-ar fi întors la ţărmul natal, dar decidenţii, preocupaţi de propriul bine,  au omis esenţialul: „această integrare ar fi trebuit să fie urmată de un proiect de dezvoltare”. Nu s-a întâmplat. Al doilea val al migraţiei s-a produs după 2007, când „noile drepturi rezultate din calitatea de cetăţean european au devenit pentru ei oportunitatea de emigrare definitivă”. România politrucilor preocupaţi de ei înşişi nu îi voia.

Între caracteristicile Paradoxului Românesc, despre care Geoană a vorbit nu o dată, există şi „spirala succesului individual cu preţul succesului colectiv”. O vrie din care societatea românească trebuie să iasă, spre binele şi prosperitatea tuturor.

În ce-i priveşte românii plecaţi din ţară, decidenţii de la Bucureşti au intrat într-un cerc vicios, din care, fără viziune, nu pot ieşi. „Dintre toate realităţile lumii româneşti de azi, plecarea masivă a românilor, în special a celor tineri, este, cred, cea mai şocantă şi mai plină de consecinţe. Nu doar din cauza impactului ei social şi a costurilor economice deja vizibile, ci şi ca indicator al schimbării de paradigmă socio-culturală”. Constituie de-a dreptul „un risc existenţial pentru viitorul României”.

Soluţia nu e în nici un caz una care ţine de ditirambii propagandei, cum o auzim în România mereu în preajma alegerilor, când votanţii din diaspora devin brusc importanţi. „Doar schimbarea în profunzime a României de acasă o va face atractivă pentru România de afară”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News