“Ne mândrim cu faima de a putea fi grânarul Europei, fără, însă, să fim. Ne mândrim cu aspiraţia de a hrăni o mare parte dintre ţările lumii, fără însă să le hrănim. Suntem inteligenţi şi harnici, o ştim cu toţii şi ne-o tot repetăm. Dar nu reuşim s-o dovedim lumii întregi. O ţinem numai pentru noi. Cunoaşteţi cu toţii povestea agriculturii româneşti: o puteţi citi în orice supermarket, pe etichetele produselor de import.

O vedem şi la modul în care tranzitul grânelor din Ucraina prin România a afectat ecosistemul nostru. Adevărat, trăim într-o piaţă globalizată, iar crizele vor continua să apară - şi asta nu putem influenţa decât marginal. Dar trăim sub valoarea noastră agricolă şi industrială, iar fermierii şi antreprenorii români trebuie susţinuţi energic şi explicit pentru a compensa decalajul de resurse faţă de competitorii lor europeni şi internaţionali. (…) Am acumulat decalaje, am adunat distanţe mari între noi şi statele moderne. România se află azi într-o cursă pentru recuperarea timpului istoric pierdut. (…) Războiul sângeros declanşat de Rusia nu are doar consecinţe strategice şi militare. Continuă să alimenteze o serie de crize economice şi socio-economice, care destabilizează pieţele globale şi confuzează deliberat opinia publică. (…) Este însă şi o oportunitate de a regândi modelul nostru economic şi social (…). Poate că acest război la graniţele noastre va reprezenta acel şoc declanşator al energiilor autodepăşirii”.

VEZI ȘI: Mircea Geoană, şeful Boardului de Inovare al NATO, i-a îndemnat pe studenţi să fie pe valul evoluţiei tehnice şi tehnologice

La deschiderea anului universitar 2022-2023, Mircea Geoană, Secretarul General Adjunct al NATO, a susţinut o alocuţiune la Universitatea de Ştiinţele Vieţii din Timişoara. 

În calitatea de şef al Boardului de Inovare al Alianţei Nord-Atlanntice, Geoană a vorbit studenţilor despre noile tehnologii, îndemnându-i să fie în pas cu noile tehnologii, ba chiar cu un pas înainte, ca să poată schimba viitorul:

“Ştiinţele vieţii şi domeniile conexe ne hrănesc, ne permit să trăim în societăţi civilizate, să co-existăm liberi, să dezvoltăm tehnologii, să avem confort, să perfecţionăm lumea, să fim ceea ce suntem azi! Ca în orice alt domeniu al activităţii umane, agricultura şi ştiinţele vieţii sunt profund afectate de o revoluţie tehnologică fără precedent. Noile tehnologii (…) aduc progrese ştiinţifice şi economice fără precedent. Aduc şi riscuri, chiar şi ameninţări pe măsură, inclusiv la adresa echilibrului democratic din societăţilor noastre şi a libertăţilor cetăţenilor.

Nici meseria pe care o îmbrăţişati nu va fi în afara acestei masive transformări (…). Vedem progresul în domeniul dronelor, al senzorilor, în dezvoltarea tehnologiilor verzi. Individual şi separat, această constelaţie de noi tehnologii va afecta masiv şi domeniul vostru de activitate, pentru că următorul val al evoluţiei tehnice şi tehnologice va pleca de la descoperirile de astăzi, şi va revoluţiona domeniul biotehnicii şi ştiinţelor vieţii, Din capitalul de risc investit în noi tehnologii, ştiinţele vieţii şi biotehnologia depăşesc volumul de investiţii din IT&C. Urmează îndeaproape investiţiile în tehnologiile verzi. De aici, îndemnul meu – rămâneţi deschişi la nou, investiţi permanent în voi şi în potenţialul vostru ca profesionişti şi lideri! Nu fiţi sceptici cu privire la nou, la inovaţie, la disruperea rutinei. Îmbrăţişaţi schimbarea tehnologică şi modelaţi-o pentru a construi o societate mai bună. Este şansa voastră de a schimba viitorul!”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News