Data publicării:

Minune a naturii: Delfinul alb cu GPS în creier ştie să comunice prin 100 de strigăte diferite

Autor: Liana Ganea | Categorie: Lifestyle
WhatsApp
Foto: Freepik
Foto: Freepik

Cutia craniană a delfinului alb este învăluită într-o structură spongioasă cunoscută drept „pepene”, care îi permite să își localizeze semenii și să comunice cu ei într-un limbaj deosebit de bogat.

Alegeri prezidentiale 2024

Delfinii albi – sau balenele beluga – mai poartă și denumirea de „canarii mării”. Acest lucru se datorează faptului că sunt cele mai expresive cetacee, având capacitatea de a produce cea mai largă gamă de sunete. Încă și mai impresionant este că nu au nici măcar corzi vocale. Spre deosebire de cazurile altor alte specii, această gamă largă de sunete provine din apropierea cutiei craniene creierului.

Potrivit BBC Earth, aceste animale comunică „prin intermediul sacilor nazali situați în jurul orificiului de suflare”. Chiar în fața acestei găuri, care servește drept aparat respirator, delfinii albi au o structură spongioasă cunoscută sub numele de „pepene”. Situat chiar în vârful capului, acest spațiu primește instrucțiuni directe de la sistemul lor nervos. Iată cum funcționează.

Ce rol are „pepenele” delfinului alb?

Suprafața frunții balenelor beluga este netedă. Deși poate părea altfel, este spongios și poate fi modelat.

De fapt, animalele însele sunt capabile să îl mute în funcție de nevoile lor: pe lângă faptul că servește drept „recipient pentru creier”, „pepenele” conduce sunetele pe care aceste balene le emit din cavitățile lor nazale.

Acesta este explicat de organizația Whales pentru conservarea balenelor și delfinilor: „Beluga își mișcă „pepenele” pentru a concentra sunetele în anumite direcții. În timpul vocalizărilor acestor cetacee, cercetătorii au observat cum „pepenii” își schimbă forma”, explică instituția pe site-ul său oficial. Aceste "pepene" servește, de asemenea, drept GPS natural. Acest lucru se datorează faptului că creierul delfinilor albi este conceput pentru ecolocație: apelurile rezonante pe care le produc pentru a găsi obiecte și a comunica între ei. Regiunea netedă a frunții focalizează și proiectează aceste semnale sonore subacvatice. În plus, potrivit platformei de cercetare arctică Ghidul Polar, acest organ „generează sunete de înaltă și joasă frecvență ce servesc la comunicare, deplasare și depistarea prăzii”. Este, de asemenea, maleabilă, deoarece este formată în principal din grăsime și țesut moale.

Delfini surprinşi în timp ce îşi potolesc foamea cu şerpi

O echipă de cercetători a atașat camere de luat vederi la delfinii din Marina americană și a surprins imagini rar întâlnite cu aceste creaturi marine care urmăresc pești, devorează șerpi de mare și chiar se uită cu „ochiul liber”. Camerele GoPro au fost atașate cu hamuri la șase delfini bottlenose pe o perioadă de șase luni pentru a înregistra audio și video – surprinzându-i pe aceștia prinzând peste 200 de pești și șerpi de mare în timp ce se plimbau printr-o piscină cu apă de mare și în Golful San Diego, în largul coastei Californiei.

În filmare, deși ar putea părea că delfinii se uită cu „ochii în lateral”, ochii lor se rotesc în timp ce înoată pentru a atrage prada. Delfinii s-au hrănit cu o serie de creaturi diferite, printre care biban, crocodil, halibut, pește-pipa și somn. Cercetătorii au declarat că este pentru prima dată când delfinii au fost văzuți pe video mâncând șerpi de mare.

Echipa de oameni de știință propune, de asemenea, să pună camere pe delfinii sălbatici pentru a vedea dacă obiceiurile lor sunt unice. Utilizarea delfinilor de către marina americană datează din anii 1960, iar delfinii au fost folosiți în timpul războaielor din Vietnam și din Golful Persic.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel