Ministrul ucrainean al apărării, Oleksi Reznikov, promite că bombele cu fragmentaţie, primite de la americani, nu vor fi folosite pe teritoriul Rusiei. Decizia Statelor Unite de a furniza Ucrainei acest tip de muniţie a fost primită cu rezerve de aliaţii Washington-ului din cauza riscului ridicat de vătămare a civililor, iar Moscova a spus că este o dovadă de slăbiciune.

 Bombele cu dispersie sunt proiectile care conţin alte bombe mai mici, care se împrăştie pe suprafeţe întinse pentru distrugerea obiectelor în mişcare, dar care pot rămâne neexplodate la sol. Peste 100 de ţări au semnat o convenţie pentru interzicerea acestor arme, însă Statele Unite, Ucraina şi Rusia nu sunt printre semnatare.

Ucraina a salutat decizia administraţiei Biden de a-i livra bombe cu fragmentaţie. Ministrul apărării spune că acestea ar contribui la eliberarea teritoriilor ucrainene de forţele de ocupaţie prin străpungerea liniilor de apărare inamice. Oleksi Reznikov a promis că armele nu vor fi folosite pe teritoriul recunoscut oficial al Rusiei şi nici în zonele urbane. Autorităţile din SUA au anunţat vineri că vor furniza Ucrainei bombe cu dispersie interzise pe scară largă, deoarece armata ucraineană a rămas fără muniţie în plină contraofensivă. Spania, Marea, Britanie şi Canada s-au delimitat de decizia americană, iar Germania a afirmat că ea nu va livra astfel de bombe, deşi înţelege poziţia Washington-ului care caută o soluţie pentru înarmarea Ucrainei în războiul împotriva Rusiei.

Consilierul Casei Albe pentru securitate, Jake Sullivan, a recunoscut că muniţiile cu dispersie neexplodate creează un pericol pentru civili, dar a spus că populaţia ar fi supusă unui risc şi mai mare dacă armata ucraineană, rămasă fără artilerie, ar permite tancurilor ruseşti să ocupe şi mai multe teritorii şi să-i subjuge pe civili. Rusia, care a folosit din plin bombele cu fragmentaţie, susţine că decizia Washington-ului este un semn de slăbiciune şi un act de complicitate la pierderile de vieţi omeneşti.

Războiul din Ucraina a depășit pragul de 500 de zile. Statul Major al forțelor armate de la Kiev a anunțat că trupele ucrainene „au continuat operațiunile de contraofensivă” în două sectoare din sud-estul țării.
Oficialii au spus că forțele ucrainene au recucerit și zonele din jurul orașului distrus din estul Bakhmut, care a fost capturat de forțele ruse în mai, după luni de lupte. O rachetă rusă asupra orașului Lyman a ucis opt civili și a rănit alți 13 sâmbătă dimineața, potrivit Ministerului de Interne al Ucrainei. 
Pe frontul diplomatic, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întors acasă după o vizită în Turcia cu cinci comandanți ai garnizoanei Mariupol din Ucraina. Rusia a denunțat repatrierea, declarând că a încălcat un acord de schimb de prizonieri în baza căruia Ankara a promis că îi va păstra pe bărbați în Turcia până la sfârșitul războiului.
Secretarul de stat al Statelor Unite, Anthony Blinken, a marcat 500 de zile de război Rusia-Ucraina, descriind Rusia drept „singurul obstacol în calea unei păci juste și de durată” și promițând că va sprijini Kievul „atâta timp cât este nevoie”. Ministerul de Externe al Franței a spus că intervalul de timp „trebuie să aducă Rusia să conștientizeze că se află într-un impas și să oprească imediat războiul ilegal de agresiune”.
Organizația Națiunilor Unite a confirmat până acum 9.000 de victime civile și a spus că „deplânge costurile îngrozitoare pentru civili ale războiului din Ucraina”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News