Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Ministrul Constantin Niță, condamnat la închisoare, pe modelul Adrian Năstase. Nimic nu s-a schimbat
Autor: DCN | Categorie: Stiri
Fostul ministru Constantin Niţă a fost condamnat definitiv la 4 ani închisoare cu executare. Decizia de astăzi arată că nimic nu s-a schimbat de la condamnarea fără probe a lui Adrian Năstase, în dosarul Trofeul Calității, într-un nou dosar judecat pe modelul Livia Stanciu.
Instanța supremă a menținut decizia din prima instanță, când fostul ministru fusese condamnat la 4 ani de închisoare. În motivarea sentinţei, chiar instanța recunoaște că lipsesc probele directe. Scopul condamnării ar fi mobilizarea opiniei publice la lupta împotriva corupției.
În legătură cu suma de 30.000 de euro care ar fi fost primită de Constantin Niţă de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu în incinta unui hotel, în contul aceluiaşi procentaj de 5% din valoarea contractului, instanţa a apreciat, pe baza coroborării probelor administrate, că faptul s-a consumat, deşi nu există probe. Mai mult, în motivare se explică de ce procurorii trebuie să aducă probe doar în teorie. ”Practic”, spune instanța, demnitarii sunt vinovați din start, doar pe baza acuzațiilor, fiindcă, nu-i așa, nu comit faptele ”în prezența mai multor persoane” (?!).
"Practic, lipsa unei probe directe cu privire la această faptă nu este de natură să excludă existenţa ei, explicându-se prin aceea că infracţiunile de corupţie săvârşite de persoane cu funcţii importante în stat (în speţă inculpatul era deputat, dar şi ministru al Energiei) nu sunt, de regulă, comise în prezenţa mai multor persoane, ci în condiţii de maximă clandestinitate, fapt ce exclude de plano existenţa unor probe relevante, incriminatoare pentru autorul infracţiunii de corupţie", se indică în motivare.
Comportamentul inculpatului la proces confirmă suspiciunile
Condamnarea demnitarului are la bază, după cum se observă în motivare, aprecieri de ordin personal ale judecătorilor privind moralitatea acuzatului. Acestea au…confirmat suspiciunile (!) privind posibilitatea, nici aceea dovedită, de a fi comis faptele de care este acuzat în urma unui denunț.
”Prin lipsa de probitate de care inculpatul a dat dovadă se confirmă suspiciunile referitoare la posibilitatea folosirii influenţei derivată din funcţiile politice deţinute în schimbul obţinerii unor sume de bani”, se arată în motivarea citată de Agerpres. Din textul motivării se înțelege că, dacă Niță ar fi recunoscut faptele ce îi sunt imputate, indiferent dacă erau sau nu reale, ar fi primit o pedeapsă cu suspendare. Conduita inculpatului pe parcursul procesului i-a determinat pe judecători să reconsidere gravitatea faptei și să se decidă la pedeapsa cu executare.
Miza: mobilizarea opiniei publice la lupta împotriva corupției
Decizia mai are ca scop și influențarea opiniei publice, mobilizarea acesteia la lupta împotriva corupției, se mai arată în motivarea ICCJ:
'În urma analizării circumstanţelor reale ale comiterii faptei, cât şi a celor personale ale inculpatului, conduita pe care acesta a înţeles să o adopte pe parcursul procesului penal, instanţa apreciază că se justifică aplicarea unui tratament sancţionator mai sever, cu executarea pedepsei în regim privativ de libertate, considerând că numai astfel se poate ajunge la schimbarea atitudinii inculpatului faţă de valorile legii penale pe care le-a nesocotit prin fapta comisă, se poate asigura, în viitor, reinserţia socială a acestuia, precum şi o reacţie promptă a opiniei publice adecvată gradului de pericol pe care-l reprezintă săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, consolidând percepţia cetăţenilor că organele judiciare sunt în măsură să realizeze un act de justiţie, dând o ripostă fermă celor care au considerat că pot fi mai presus de lege, dispreţuind-o şi încălcând-o', se menţionează în motivare.
Misiune politică, asumată pe față
Interferența politică în actul de Justiție este recunoscută în clar prin motivare sentinței:
”Mai mult, săvârşirea unor fapte de corupţie de către inculpat exact într-o perioadă în care combaterea acestora reprezintă unul din obiectivele principale ale autorităţilor statului român demonstrează dispreţul profund al inculpatului pentru valorile apărate de legea penală”. Deci, omul nu este vinovat sau nevinovat în raport cu legea, ci cu obiectivele autorităților statului român, în cazul de față autoritățile judiciare din epoca Băsescu.
Nicio shimbare la ICCJ din mandatul Liviei Stanciu
Conform aceleiaşi surse, pedeapsa aplicată lui Constantin Niţă trebuie să dea un exemplu, așa cum a cerut, de altfel Livia Stanciu în cazul Trofeul calității/Adrian Năstase, când a fopst pronunțată de asemenea o condamnare în lipsă de probe pentru a da un exemplu societății:
'În condiţiile în care, în ultimii ani, în societatea românească am asistat la o tendinţă de creştere a faptelor de corupţie, ce au căpătat o amploare deosebită, se impune ca justiţia să riposteze cu fermitate ori de câte ori se probează asemenea cazuri, ca o dovadă a faptului că statul de drept nu asistă pasiv la amplificarea şi propagarea acestora, la toate nivelurile, ci, dimpotrivă, funcţionează şi, mai ales, reacţionează prin autorităţile şi pârghiile specifice puse în slujba propriilor cetăţeni. Corupţia reprezintă o ameninţare majoră pentru democraţie, constituind o negare a drepturilor omului şi o încălcare a principiilor democratice, pentru echitatea socială şi pentru justiţie, erodând principiile unei administraţii eficiente, punând în pericol stabilitatea şi credibilitatea instituţiilor statului', se mai arată în motivare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
