Data actualizării: 15.10.2016 11:14
Data publicării: 15.10.2016 11:14

Ministru al Economiei: Statul să renaționalizeze companiile spoliate de străini!

Autor: Constantin Niță | Categorie: Politica

După scăderea taxelor și impozitelor economia românească a accelerat, dar datoria externă și deficitele au crescut, arată fostul ministru al Economiei, Constantin Niță, într-un articol postat pe blogul personal. Motivele pentru care ne transformăm într-o țară de consum și care ar putea fi soluțiile, în articolul scris de Constantin Niță.

”Dacă amânăm discutarea unor aspecte vitale pentru dezvoltarea economiei româneşti vom avea de pierdut. Forţa de muncă va continua să migreze spre alte pieţe, investiţiile se vor diminua, iar România va deveni o piaţă de consum, avertizează fostul ministru al Economiei, Constantin Niță.

Evoluții în economie, după reducerea taxelor și impozitelor

Liderul PSD arată impactul major avut în economie de măsuri precum reducerea TVA-ului, scăderea impozitului pe dividende, scutirea impozitului pe profitul reinvestit, reducerea TVA-ului la produsele alimentare:

În trimestrul II din 2016, comparativ cu trimestrul I, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere de 1,5%
Faţă de acelaşi trimestru din anul 2015, Produsul Intern brut a înregistrat o creştere cu 6,0% pe seria brută şi cu 5,9% pe seria ajustată sezonier.

În semestrul I din 2016, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu semestrul I din 2015, cu 5,2% pe seria brută şi cu 5,0% pe seria ajustată sezonier.

Deficitele și datoria externă, în creștere

Pe de altă parte, datoria guvernamentală a ajuns la 37,5% din PIB in iulie 2016, sub pragul de sustenabilitate estimat la 45% din PIB şi sub criteriul de la Maastricht folosit pentru aderarea la Zona Euro de maxim 60% din PIB. În perioada ianuarie – iulie 2016, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2.157 milioane euro, comparativ cu 756 milioane euro în perioada ianuarie – iulie 2015.
În structură, balanţa bunurilor şi balanţa veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 1 226 milioane euro, respectiv cu 211 milioane euro, balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 308 milioane euro, iar balanţa serviciilor un excedent majorat cu 344 milioane euro.
Datoria externă pe termen lunga însumat 69 381 milioane euro la 31 iulie 2016 (77 la sută din total datorie externă), în scădere cu 1,9 la sută faţă de 31 decembrie 2015.
Datoria externă pe termen scurta înregistrat la 31 iulie 2016 nivelul de 20 668 milioane euro (23 la sută din total datorie externă), în creştere cu 7 la sută faţă de 31 decembrie 2015.
În perioada ianuarie – iulie 2016, datoria externă totală a crescut cu 15 milioane euro; în structură, datoria publică şi datoria negarantată public au crescut cu 183 milioane euro, respectiv cu 154 milioane euro, iar datoria autorităţii monetare s-a redus cu 322 milioane euro.

Ratingul de țară, staționar
În plus, agenţia de rating Standard&Poor Global Ratings a reconfirmat rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României pe termen lung şi scurt, în valută şi în monedă locală, la BBB-/A-3, cu perspectivă Stabilă. Principalii factori ai acestui Rating sunt: datoria guvernamentala moderata, precum şi perspectiva continuării ritmului de creştere economică. O potenţială îmbunătăţire a rating-ului poate fi obţinută prin continuarea consolidării bugetare şi menţinerea tendinţei susţinute de scădere a datoriei guvernamentale precum şi prin privatizarea cu succes a companiilor de stat.

Privatizări de succes în 2013-2014

Privatizarea companiilor de stat! Un subiect fierbinte, ocolit în ultimii doi ani. Din păcate, stagnarea programului de deschidere a companiilor de stat către capitalul privat are efecte negative nu doar la nivelul companiilor respective, ci şi la nivelul economiei naţionale, la nivelul pieţei muncii şi la nivelul încrederii investitorilor!

În perioada 2013- 2014, am avut patru privatizări de succes –Transgaz (SPO), Nuclearelectrica (IPO), Romgaz (IPO) şi Electrica (IPO). Două dintre acestea au fost duale – pe Bursa de la Bucureşti şi pe cea de la Londra. Efectul a fost extraordinar, însă nu a fost uşor. A fost o muncă de echipă ce a necesitat o coordonare perfectă între companii, instituţiile statutului şi sindicatul de intermediere. La acel moment, eram ministru al Energiei şi pot spune că întregul proces a fost o provocare. Existau voci care priveau cu neîncredere acest demers al statului cu privire la deschiderea companiilor către capitalul privat şi, cu atât mai mult, faţă de încercarea de a merge pe o bursă externă!

Este foarte important să deschidem companiile către piaţa financiară externă. Atragerea de capital prin bursă duce la transparentizarea activităţii acestora precum şi la implementarea unui management corporatist eficient. De aceea cred că este nevoie de deschiderea tuturor companiilor de stat către capitalul privat. Aceasta nu înseamnă diminuarea rolului statului în economie aşa cum susţin unii, ci înseamnă folosirea capitalului privat în eficientizarea şi profitabilitatea companiilor de stat.

Statul trebuie să naționalizeze companiile spoliate de străini

Putem lua în considerare, însă, şi faptul că sunt companii străine care nu au făcut altceva decât să spolieze companiile, să nu investească în modernizare şi tehnologizare şi care, după opinia mea, trebuie să fie răscumpărate şi apoi reprivatizate în alte condiţii.

Şi avem exemple suficiente, cel mai apropiat este exemplu îl constituie situaţia din Ungaria unde guvernul şi-a asumat responsabilitatea răscumpărării acţiunilor de la mari giganţi din domeniul energiei şi din sistemul bancar.

Din păcate, în ultimii doi ani, nu s-a mai întâmplat nimic. Am văzut în ultima perioadă câteva declaraţii, însă nimic concret asumat la nivel guvernamental! Vorbeam la început despre echipă şi cât de important este să te poţi baza pe sfatul profesioniştilor. Succesul din 2013 – 2014 se datorează acelei munci de echipă care a fost pusă în valoare datorită viziunii politice şi consecvenţei în gestionarea activităţii guvernamentale. A existat colaborare şi încredere. Şi, cel mai important, a existat viziune în managementul instituţional, la nivelul administraţiei publice.

Observ o apetenţă pentru a cere înlocuirea a tot ceea ce a existat în sistem – în administraţia publică, în politică, în managementul companiilor etc. Cu părere de rău, vă spun că este o greşeală. Cu siguranţă, există zone care trebuie analizate cu atenţie şi trebuie corectate greşelile acolo unde ele există. Dar, să considerăm că cel mai bine este să ştergem totul cu buretele...nu este o soluţie. Am văzut cât ne costă astăzi faptul că, noi ca societate, am considerat că nu mai este nevoie de şcoli profesionale...Astăzi, companiile caută forţă de muncă calificată şi se plâng că nu găsesc. Mulţi dintre investitori îşi formează în şcoli proprii viitorii angajaţi.

Trebuie să ne gândim serios cum vrem să funcţioneze această ţară. Care sunt sectoarele în care putem excela? Cum ne putem atinge obiectivele? Suntem capabili să ne asumăm propriul viitor, să ne dezvoltăm coerent?

Trebuie să fim conştienţi de faptul că nu va veni nimeni din afară să lucreze voluntar pentru noi. Nu aşa cum am face-o noi înşine. Trăim într-o lume globală, însă fiecare stat îşi urmăreşte propriile interese.

Sistemul educaţional trebuie să ţină pasul cu noile tendinţe din economie. Trebuie să existe o compatibilitate între programa şcolară şi cerinţele identificate la nivelul pieţei muncii. În absenţa unei astfel de coordonări, vom continua să inundăm piaţa cu absolvenţi de facultate a căror pregătire nu îşi găseşte utilitate în economia reală. Mai mult, trebuie să dezvoltăm spiritul antreprenorial pentru că marile schimbări în economie pornesc de la dezvoltarea sustenabilă a clasei de mijloc.

De la impulsionarea celor care au idei de afaceri şi vor să se aventureze în dezvoltarea acestora. În acest fel se dezvoltă comunităţile, se valorifică forţa de muncă locală şi, implicit, rezultatele se vor vedea la nivel socio-economic, prin creşterea nivelului de trai.

De ce au IMM-urile influență redusă

În prezent, în economia românescă, o pondere de peste 99,7% din numărul total de întreprinderi o au IMM-urilor. Paradoxal, influenţa lor asupra economiei româneşti este extrem de redusă, de circa 55-56% din PIB. De ce această discrepanţă? Câteva motive:

Gradul incipient de dezvoltare a afacerilor – de multe ori vine din dezvoltarea afacerii fără un plan clar, dar şi din barierele de intrare într-o anume piaţa, impuse în mod direct şi indirect de birocraţia statului:

Nivelul scăzut al culturii antreprenoriale
Scăderea atractivităţii meseriilor vocaţionale
Calitatea produselor
Investiţiile scăzute în activităţi de marketing şi promovare
Greutatea în accesarea liniilor de finanţare

Din păcate, multe dintre elementele enumerate mai sus se regăsesc şi în lista de piedici întâmpinate de companiile de stat, în special atunci când vorbim despre internaţionalizarea activităţii. Cele listate, datorită regulilor de guvernanţă corporativă, au totuşi o deschidere faţă de o dezvoltare sustenabilă. Nu la potenţialul maxim, din motive pe care nu le înţeleg. De multe ori pare că ne mulţumim să fim ,,mari" la noi acasă şi ne vine greu să ne asumăm proiecte ambiţioase pe pieţe externe sau investiţii majore pe piaţa locală. Vă dau doar trei exemple:

Romgaz şi Electrica, ambele listate dual, sunt companii care, cu mai mult curaj şi viziune în management, pot intra în parteneriate externe şi îşi pot consolida poziţia la nivel regional.
Nuclearelectrica – stagnează în negocierile pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Vorbim despre energie nucleară, extrem de importantă în mixul energetic, cu beneficii majore în ceea ce priveşte atingerea ţintelor privind decarbonizarea şi securitatea energetică naţională. Desigur, un astfel de proiect presupune angajarea la o investiţie serioasă. Nu trebuie să uităm însă de efectele pe care le poate avea la nivelul economiei – locuri de muncă, revitalizarea industriei naţionale.

Proiect pe termen lung

Aceleaşi principii enumerate pentru aceste trei companii sunt valabile şi pentru Salrom, Cuprumin, Compania Naţională a Uraniului şi multe alte societăţi aflate în portofoliul statului român.

Dezvoltarea unei companii ţine de viziunea managementului, viziune care trebuie să treacă de nevoia imediată a generării de profit. Fără investiţii cu impact pe termen lung nu vom avea niciodată o dezvoltare economică sustenabilă. Acelaşi principiu se aplică şi în domenii precum educaţia sau sănătatea.

Îmi doresc ca în următoarele zile, să avem discuţii aplicate privind teme care vizează dezvoltarea economică, modele de management şi resurse umane. Este necesar să fim conectaţi la ceea ce se întâmplă la nivel global şi să acceptăm că este nevoie de investiţii pentru a ne dezvolta – investiţii în cercetare, investiţii în infrastructură, investiţii în educaţie şi sănătate. Pieţele, economia evoluează în fiecare zi. Trebuie doar să fim atenţi la nuanţe şi să ne valorificăm punctele forte. Într-un fel, am ajuns la ceea ce am spus la început referitor la şeful care ştie să aleagă oamenii potriviţi pentru ceea ce vrea să fie făcut. Până la a avea acel şef, la nivel macro, cred că trebuie să definim ce vrem să fie făcut!

Suntem la răscruce...România, creştere economică sustenabilă bazată pe investiţii şi dezvoltarea spiritului antreprenorial...sau...România, piaţă de consum?

N. red:Titlul și intertitlurile aparțin redacției, răspunderea pentru text aparține autorului

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News