Cum se manifestă degradarea coralilor din zona Marii Bariere de Corali, cele mai vulnerabile recife.

Mai multe milioane de dolari vor fi alocate de Australia pentru un plan care are drept obiectiv ameliorarea calității apelor la nivelul Marii Bariere de Corali în scopul protejării celui mai mare ecosistem de corali din lume, informează AFP, scrie Agerpres.

Astfel, ministrul Mediului, Tanya Plibersek, a anunțat că 130 de milioane de dolari (117 milioane de euro) vor fi consacrate reducerii scurgerii de nutrienți și de pesticide, ameliorării gestionării speciilor invazive și a solurilor la nivelul celor mai vulnerabile recife.

Marea Barieră de Corali, care se întinde pe o suprafață de 2.300 kilometri de-a lungul coastei statului Queensland (în nord-estul Australiei), este considerată cea mai mare structură vie din lume. Adăpostește o biodiversitate extrem de bogată: peste 600 de specii de corali și 1.625 de specii de pești.

Cum se prezintă degradarea coralilor

Fenomenul de degradare a coralilor, care ia forma unei decolorări, este provocat de creșterea temperaturii apei din cauza căreia coralii își pierd nutrienții și culoarea specifică.

Cele mai recente episoade de albire masivă s-au produs în anii 2016, 2017, 2020, 2022 și 2024.

La finele lunii iunie, UNESCO, care intenționa să includă reciful australian pe lista patrimoniului mondial ”în pericol”, a lansat din nou un apel către Australia pentru a lua măsuri ”urgente” în scopul protejării acestuia.

Pentru Tanya Plibersek, acest plan financiar este esențial pentru ”a garanta că frumusețea și măreția recifului vor putea fi apreciate de copiii și de nepoții noștri”.

”Scurgerea de sedimente este una dintre cele mai mari amenințări care apasă asupra Marii Bariere de corali”, a declarat ea.

”O calitate proastă a apei împiedică coralul să se regenereze, ucide ierburile marine și blochează lumina solară necesară pentru o bună sănătate a recifului”.

Daune majore asupra recifului, în acest an

Episodul de albire din acest an a provocat pagube extreme sau ridicate pe o suprafață de 81% din recif, potrivit unui raport guvernamental.

Vor fi necesare mai multe luni pentru a determina care este proporția în care reciful a suferit pagube ireversibile.

Lissa Schindler, ecolog în cadrul Societății australiene pentru conservare marină, a apreciat planul, amintind în același timp de necesitatea de a depune eforturi suplimentare pentru a combate principala cauză, care este încălzirea globală

”Reciful are nevoie de tot sprijinul posibil”, a declarat ea pentru AFP.

Australia, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze și de cărbune din lume, a fixat abia recent obiective pentru a atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News