Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Mii de situri arheologice descoperite în România. Dr. Daniel Costache: Cum sunt identificate, având în vedere subfinanțarea culturii
Costache Daniel
Dr. Daniel Costache de la Muzeul Județean Buzău ne-a vorbit despre descoperirile arheologice care se fac în România.
În ultimii ani, pe locurile unor mari proiecte de infrastructură au fost descoperite situri arheologice de o valoare extrem de mare, precum mormântul unui războinic princiar din secolele IV - V după Hristos, identificat pe traseul Autostrăzii Ploiești - Buzău, anul trecut. L-am contactat pe Daniel Costache, directorul Muzeului Județean Buzău, care ne-a vorbit despre conservarea acestor situri arheologice și modul în care autoritățile evaluează locul sau traseul unui proiect.
„Există legislație care protejează siturile. În județul Buzău am avut o situație fericită. Acum mulți ani, când s-a amenajat Drumul Vinului, o porțiune din acest drum trecea fix peste termele romane care aparțineau castrului roman de la Pietroasele. Pentru a nu fi distrusă structura termelor romane, s-a schimbat proiectul și a fost făcut un pod care trece pe deasupra sitului arheologic, acesta urmând să fie pus în valoare.
Nu cunosc cazuri în care nu s-a mai construit un proiect de anvergură pentru că a fost descoperit un mormânt, o necropolă sau o așezare preistorică. Legislația spune clar că situația arheologică este epuizată (adică se fac săpături arheologice, sunt înregistrate grafic, fotografic, sunt recuperate materialele, contextualizate și foarte bine documentate) când se oferă, conform legii, un certificat de descărcare de sarcină arheologică. La final, pe terenul respectiv se poate ridica orice“, a spus Daniel Costache.
O lucrare de infrastructură nu poate continua fără o analiză a arheologilor
Atunci când se realizează lucrări, automat se efectuează o cercetarea în teren de către specialiști, care, pe lângă confirmarea siturilor existente, pot face și noi descoperiri.
„Este firesc din foarte multe puncte de vedere să facem multe descoperiri arheologice. În primul rând, în momentul în care avem de-a face cu o lucrare de infrastructură de interes regional sau național, cum este o autostradă, după ce se stabilește traseul autostrăzii are loc o evaluare de teren, pe care o realizează tot specialiști din domeniul arheologiei. Acea evaluare va spune că pe tronsonul respectiv sunt anumite situri, dar au mai fost identificate încă alte X situri. După ce are loc această evaluare și se finalizează cu un raport către beneficiar, direcțiile județene de cultură, care sunt reprezentantele Ministerului Culturii în teritoriu, eliberează avize pentru descărcare de sarcină arheologică, pe baza rapoartelor.
Constructorul încheie contracte fie cu muzeele din județele respective, fie cu alte muzee din țară, pentru descărcare de sarcină în acele zone, reperate conform raportului inițial de diagnostic.“, a spus Daniel Costache.
Mii de situri arheologice
Având în vedere că finanțarea culturii este foarte mică și nu sunt bani pentru căutarea de noi situri arheologice, acestea sunt descoperite, de cele mai multe ori, datorită actualizării planurilor urbanistice generale ale localităților.
„Procentul acestor situri nou descoperite e foarte mare. Se găsesc foarte multe cu ajutorul lucrărilor de infrastructură întrucât, în general, muzeele nu au la dispoziție mari sume de bani pe care să le aloce identificării de situri în programele anuale de cercetare.
Legislația obligă însă UAT-urile ca la fiecare 5 ani să își reactualizeze planurile urbanistice generale. O componentă a planului urbanistic general este reprezentată de studiul arheologic și atunci, muzeele sunt solicitate de către UAT-uri să realizeze aceste studii arheologice. În esență, este vorba despre periegheze (cercetări de suprafață) care se fac pe teritoriul UAT-ului. Așa sunt descoperite și identificate noi situri.
Acest lucru depinde foarte mult de factori precum perioada în care se efectuează cercetarea de suprafață. Dacă se efectuează când este multă vegetație, clar poate fi afectat în sens negativ rezultatul cercetării perieghetice. Astfel se găsesc foarte multe situri și această informație poate fi verificată în Registrul Arheologic Național. Acolo se poate vedea, pe fiecare județ, câte astfel de situri, vorbim de mii de situri, sunt identificate și introduse în registru“, a concluzionat dr. Daniel Costache de la Muzeul Județean Buzău.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
