Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Mihnea Costoiu spune că ne raportăm la un sistem sovietic: România, singura ţară UE în care universităţile nu pot acorda titlul de doctor
Foto: Mihnea Costoiu, Facebook
Rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Mihnea Costoiu, spune că România este singura ţară din Uniunea Europeană în care universităţile nu pot acorda titlul de doctor şi "continuă să se raporteze la un sistem introdus în 1948 de comisarii sovietici".
Într-un comunicat oficial, Costoiu a detaliat: "Care sunt motivele opoziției la reformarea și profesionalizarea unei structuri de sorginte sovietică, instituită în Republica Populară Română în anii '50 ?? Având în vedere dezbaterile din spațiul public, reiau și detaliez în cele ce urmează principalele fapte: Au trecut peste 100 de ani de la primul titlu de doctor acordat în România, de către o universitate - Universitatea din București, în anul 1905. CNATDCU, sub numele de Comisia superioară de diplome, a fost introdus pentru controlul politic al sistemului de învățământ, în anul 1950, după reforma din 1948, de către comisarii sovietici, sistemul fiind perfecționat în epoca Ceaușescu cu același scop: controlul politic! România este parte în Procesul Bologna încă de la înființare, în anul 1999. Suntem parteneri egali ai marilor universități europene (spre exemplu în alianțele de universități europene nou create). Avem programe de studii comune și diplome în cotutelă cu universități prestigioase, care recunosc automat diplomele acordate de universitățile românești, în vederea admiterii la studii a absolvenților, dar și angajării cadrelor didactice sau a cercetătorilor. Am evaluat calitatea studiilor doctorale cu participarea experților internaționali, urmând standarde recunoscute la nivel internațional. Și cu toate acestea: suntem SINGURA țară europeană în care universitățile nu acordă titlul de doctor!
E firesc ca instituţiile de învăţământ superior să îşi asume responsabilitatea acordării titlului de doctor
Există o rezoluție din anul 2021 a Consiliului Național al Rectorilor, votată în unanimitate, care cere să revenim la tradiția universităților românești și la practica internațională, și anume acordarea titlului de doctor de către acestea. Marile comunități academice de la București, Cluj, Iași, Timișoara s-au exprimat de mai multe ori pe această temă, în acest sens. Universitățile sunt cele care asigură admiterea, pregătirea și îndrumarea studenților doctoranzi, inclusiv elaborarea și susținerea publică a tezelor de doctorat. Așadar, este firesc ca tot instituţiile de învăţământ superior să îşi asume responsabilitatea acordării titlului de doctor, similar ciclurilor de licență și masterat! Plagiatul, dacă este cazul, va fi în continuare analizat, și sancționat cu retragerea titlului de doctor, cu implicarea comisiei constituite în cadrul Ministerului Educației. Evoluția sistemului universitar din România, din anul 1905 și până astăzi, conduce în mod firesc la necesitatea acordării încrederii în capabilitatea acestuia de a prezerva valorile fundamentale ale învățământului superior."
El a mai spus că există o rezoluţie a Consiliului Naţional al Rectorilor, votată în unanimitate, care cere revenirea la "tradiţia" universităţilor româneşti, şi anume acordarea titlului de doctor de către acestea. "Marile comunităţi academice de la Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara s-au exprimat de mai multe ori pe această temă, în acelaşi sens. Universităţile sunt cele care asigură admiterea, pregătirea şi îndrumarea studenţilor doctoranzi, inclusiv susţinerea publică a tezelor de doctorat. Aşadar, este firesc ca tot instituţiile de învăţământ superior să îşi asume responsabilitatea acordării titlului de doctor. Prin prevederile noii Legi a învăţământului superior, Comisia Naţională de Etică a Titlurilor Universitare va verifica existenţa plagiatului în lucrările de doctorat. Plagiatul se sancţionează cu retragerea titlului de doctor", a arătat rectorul UPB.
Incursiune în timp
Mihnea Costoiu a amintit că în anul 1932 s-au lăsat la latitudinea universităţilor atât durata, cât şi modul de organizare a doctoratului. "În 1932, când Nicolae Iorga era prim-ministru şi ministrul Instrucţiunii Cultelor şi Artelor, s-a elaborat prima lege modernă a învăţământului superior. Atunci, în 1932, legea lui Iorga lăsa la latitudinea universităţilor, regulamentelor proprii nu doar modul de organizare, dar până şi durata doctoratului şi tot ce înseamnă aprobarea doctoratului. Trecuseră mulţi ani de când universităţile din România au început să acorde titlurile de doctor. Nicolae Iorga a simţit nevoia să lărgească autonomia universităţilor. În 1948, odată cu reforma învăţământului făcută de comunişti prin Decretul 175 din anul 1948, se introduce această reformă şi apar încă trei decrete - 13, 14, 15 din 1950, care stabilesc modalităţile de desfăşurare a studiilor doctorale. Prin aceste decrete se stabilesc printre altele faptul că admiterea la doctorat era condiţionată de o aspirantură şi o vârstă astfel încât candidatul să nu aibă mai mult de 40 de ani. Iar concursul de admitere consta în următoarele probe: Materialismul dialectic şi istoric, disciplina de specialitate, limba rusă şi o limbă străină - franceză, germană sau engleză", a arătat Costoiu.
Potrivit acestuia, la acea vreme proba filosofiei politice marxiste devenea probă cu caracter "foarte important" şi trebuia să fie însuşită de către toţi candidaţii la doctorat. "Şi de asemenea limba rusă care peste 20 de ani rămâne ca şi limba de promovare în învăţământul superior. Comisarii sovietici introduc aceste lucruri la admitere (n.r. - la doctorat), iar la finalizare doctoratul era oferit de către ministrul Învăţământului superior prin Comisia superioară de diplome. Este articolul 8 din Decretul 15 din 1950. Decizia de acordare a titlului de doctor este mutată de universităţi la ministrul Educaţiei, care are o comisie superioară politică, evident cu acordul partidului, care acceptă sau nu studiile doctorale. În 1950, universităţile pierd dreptul de a acorda titlul de doctor pe care îl aveau consfinţit deja de la bun început şi lărgit ca şi organizare în 1932 de Iorga. În 1967, pe vremea lui Ceauşescu apare Decretul 1.058 şi Hotărârea Consiliului de Miniştri 2.910 tot din acelaşi an care spune că titlul de doctor este acordat de Comisia doctorală. Până şi comuniştii în 1967 acceptă că nu mai dă ministrul ordin. Dă comisia doctorală, dar totuşi trebuie să fie confirmat de către Comisia superioară de diplome. Astăzi, când vorbim, titlul de doctor este acordat de către ministrul Educaţiei şi are şi el o comisie superioară de verificat. Practic ceea ce s-a întâmplat din 1967 încoace de la comunişti avem un sistem care poate fi controlat politic de către ministru, prin acordarea titlului de doctor. Aceasta este istoria, aşa suntem astăzi", a conchis Mihnea Costoiu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
