Conform CNN, acești microbi ar putea ajuta în lupta cu boli cronice precum diabetul. Microbii trăiau în sistemele digestive ale strămoșilor noștri, formând o parte din microbiomul uman. Aceștia diferă semnificativ față de microbii care se regăsesc în stomacul omului modern care trăiește în societatea industrializată, se arată într-un studiu publicat miercuri în jurnalul Nature.
Microbiomul este o combinație de ciuperci, bacterii și viruși care se află în stomacul uman, mai ales în intestinul gros, și ajută la digerarea mâncării, luptă cu bolile și reglează sistemul imunitar al omului.
S-au comparat dietele de astăzi cu cele preindustriale
Cercetările anterioare au făcut conexiunea între dietele preindustriale, diversitatea mai mare a microbiomului din stomac și rate mai scăzute de boli cronice. Astfel, echipa de cercetători și-a propus să reconstituie microbiomul pentru a investiga această legătură.
Studiile din domeniu au suferit din cauza lipsei de mostre de ADN conservate suficient, însă echipa a putut face o analiză genetică detaliată pe opt fecale umane găsite în Mexic și în Statele Unite ale Americii care datează de 1.000-2.000 de ani.
Fecalele erau conservate excelent
Fecalele erau „conservate excelent” datorită aridității extreme a zonelor deșertice în care au fost descoperite, a spus Aleksandar Kostic de la Centrul Joslin pentru diabetici din Boston. Oamenii de știință au descoperit 498 de genomi microbieni și au concluzionat că 181 proveneau de la omul antic. Dintre aceștia, 61 nu mai fuseseră descoperiți vreodată.
Un stil de viață neindustrial este „caracterizat de consumul de mâncare neprocesată și produsă de propria persoană, fără antibiotice și de activități mai îndelungate”. Atât genomul antic, cât și genomul preindustrial conțin mai multe gene folosite să metabolizeze amidonul. Acest lucru ar fi datorat carbohidraților mai complecși consumați de oamenii din trecut.
Se speră că microbii dețin cheia rezolvării unor boli
Când microbii dispar, există efecte asupra vieții noastre, spune Kostic. „Când nu mai sunt, e ca și cum dispare o piesă cheie a ceea ce suntem noi”, a transmis el. În timp ce cercetarea se află într-un stadiu timpuriu, Kostic speră ca microbii descoperiți de echipă ar putea fi folosiți într-o bună zi pentru a reduce rata bolilor cronice precum obezitatea sau diferitele boli autoimune.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- Plata pensiilor pentru luna mai. Daniel Baciu, șeful Casei de Pensii, precizări importante pentru pensionarii români
- Horoscop 23 aprilie: Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Zodia care are probleme în familie. Mergi pe vârfuri!
- Scenariu de necrezut: Armate de gândaci cyborg controlați de la distanță. Ce spun cercetătorii japonezi
- Horoscop 24 aprilie: Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioară. Zodia care-și pierde controlul. Va fi foarte greu să-ți revii!
- 5 pași pentru un somn mai bun conform oamenilor de știință
- Efectele prafului saharian asupra sănătății. Beatrice Mahler: Cine trebuie să aibă grijă să nu iasă din casă
- Tabloul unei „femei necunoscute” păstrat la Cernăuți s-a dovedit a fi un portret extrem de valoros al Reginei Maria a României / foto în articol
- Judecătoarea din dosarul lui Vlad Pascu, autoarea unor gafe intolerabile, mută în fața presei. Tace mâlc
- Calcule electorale pentru Primăria București. Marele pierzător după retragerea lui Cîrstoiu. Chirieac: Va absorbi imediat o bună parte a electoratului său
- Ce se întâmplă cu pensiile românilor. Răsturnare de situație de la Poșta Română
- Cum te autosabotezi fiind negativist. Psiholog: „Aoleu, dacă pățesc ceva? Nu o să fii niciodată fericit!”
- Cozi la spălătorii din cauza prafului saharian. E vreun pericol sau e doar un moft?
- E salvarea dependenților! „Am un comportament pe care vreau să-l elimin, nu pot, așa că optez la această metodă”