Alan Turing, matematicianul britanic care a jucat un rol decisiv în spargerea codurilor naziste, a primit o amnistie regală, marţi, cu titlu postum, la peste 60 de ani după ce a fost condamnat, în 1952, pentru că era homosexual, informează AFP.

Supranumit "Einstein al matematicii", Alan Turing, un pionier al informaticii, a murit în 1954 la vârsta de 41 de ani, otrăvit cu cianură, fără ca ipoteza oficială a sinuciderii sale să fi fost vreodată dovedită în mod formal.

Cu doi ani mai devreme, Alan Turing fusese condamnat pentru "ultraj adus bunelor moravuri", din cauza homosexualităţii sale, pe atunci ilegală în Marea Britanie până în 1967, şi constrâns la castrare chimică.

 Alan Turing a fost graţiat marţi, la 59 de ani de la moartea sa, de regina Elizabeth a II-a la propunerea ministrului de Justiţie Chris Grayling, care a spus că Alan Turing a fost "un om excepţional cu un spirit strălucitor".

 Campaniile s-au intensificat în ultimii ani în Marea Britanie pentru reabilitarea lui Alan Turing, un excentric timid, care purta adeseori o mască de gaze, pentru a evita alergia la fân, atunci când se plimba cu bicicleta.

 În 2009, premierul britanic din acea vreme, Gordon Brown, i-a prezentat scuze postume, recunoscând în mod public că matematicianul a fost tratat "într-un mod oribil" de către autorităţi.

 În 2012, anul centenarului naşterii lui Alan Turing, 11 oameni de ştiinţă britanici, inclusiv celebrul Stephen Hawking, au cerut anularera condamnării aceluia pe care ei l-au descris ca fiind "matematicianul cel mai strălucitor din epoca modernă".

 Cine a fost Alan Turing

Alan Turing a pus fundamentele informaticii moderne, a definit criteriile inteligenţei artificiale şi a descifrat codurile folosite de armata germană, fapt care, potrivit multor istorici, ar fi salvat vieţile a milioane de oameni, prin scurtarea duratei războiului, şi a fost foarte aproape de a rezolva o enigmă biologică care îi pasionează şi în zilele noastre pe oamenii de ştiinţă.

 În 1936, Alan Turing, care anunţase că vrea să "construiască un creier", a publicat un articol în care a descris "maşina universală Turing". El a fost astfel primul om de ştiinţă care dorea să creeze programe pentru o maşină, sub forma unor date, care îi permiteau acesteia să îndeplinească mai multe sarcini în acelaşi timp, aşa cum o fac computerele din zilele noastre. Atunci când maşina lui a fost construită efectiv de alţi savanţi în 1950, prima versiune a modelului Automatic Computing Engine (ACE) creat de Turing era cel mai rapid calculator din lume.

 Pentru marele public, cea mai mare reuşită a lui Turing rămâne "spargerea" codurilor folosite de maşina Enigma utilizată de submarinele germane din Atlanticul de Nord pentru a comunica între ele. Anumiţi istorici consideră că această realizare de geniu a grăbit căderea lui Adolf Hitler, care altfel ar mai fi rezistat la putere încă un an sau doi.

După Al Doilea Război Mondial, Turing a explorat domeniul inteligenţei artificiale, definindu-i criteriile logice, aflate încă în vigoare şi în zilele noastre, concepând celebrul "test Turing", care se bazează pe capacitatea unei maşini de a susţine o conversaţie. Altfel spus, un computer este cu adevărat inteligent doar atunci când oamenii nu vor mai putea să facă diferenţa între răspunsurile oferite de maşină şi cele oferite de o fiinţă umană.

 Pasionat de biologie, Turing şi-a folosit talentele sale de matematician şi în domeniul morfogenezei, încercând să descifreze motivul pentru care animalele şi plantele dezvoltă anumite modele în ceea ce priveşte forma sau culoarea - precum dungile zebrelor sau petele vacilor de lapte -, teorii care îi preocupă încă şi în zilele noastre pe oamenii de ştiinţă.

 Alan Turing, considerat un Einstein al matematicii, a fost însă şi persecutat în timpul vieţii pentru că a fost homosexual.

 El a decedat la vârsta de 41 de ani, pe 7 iunie 1954, prin otrăvire cu cianură, după ce a fost condamnat, în 1952, pentru "ultraj adus bunelor moravuri", din cauza homosexualităţii sale, pe atunci ilegală în Marea Britanie, şi constrâns la castrare chimică. Nu puţine sunt vocile care afirmă că renumitul savant, celebru pentru excentricitatea sa, s-a sinucis mâncând un măr otrăvit cu cianură. Această ipoteză nu a putut fi dovedită niciodată în mod oficial. Memorialul care îi este consacrat, în apropiere de Universitatea din Manchester, îl prezintă, de altfel, aşezat pe o bancă, ţinând în mână un măr. (Sursa: realitateanet)

   

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News