Mark Rutte, îngrijorat de ascensiunea lui Gert Wilders și poziția privind sprijinul militar pentru Ucraina
Guvernul olandez în exerciţiu este îngrijorat de poziţia lui Geert Wilders asupra sprijinului militar pentru Ucraina.
Guvernul olandez în funcţie, condus de liberalul Mark Rutte, şi-a exprimat vineri preocuparea în legătură cu efectul pe care l-ar putea avea asupra ajutorului militar oferit Ucrainei de Olanda eventuala preluare a conducerii acestui guvern de către Geert Wilders, politician de extremă dreapta al cărui partid a câştigat miercuri alegerile legislative, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.
Partidul Libertăţii (PVV) condus de Wilders "nu s-a arătat niciodată foarte entuziasmat de sprijinul pentru Ucraina şi chiar s-a definit ca prorus", a semnalat titulara Ministerului Apărării olandez, Kajsa Ollongren.
Aceasta a mărturisit că a primit întrebări din partea colegilor ei din alte ţări, care se tem că, dacă Wilders ajunge premier, Olanda s-ar putea să nu mai furnizeze Ucrainei avioanele F-16 promise sau să înceteze orice alt sprijin oferit Kievului. Olanda a transferat deja în România cinci avioane F-16 folosite pentru instruirea piloţilor ucraineni.
Într-un mesaj adresat partidelor de dreapta care vor negocia cu Wilders o posibilă coaliţie, cum ar fi formaţiunea creştin democrată Noul Contract Social (NSC) sau cea de extremă dreapta Mişcarea Fermier-Cetăţean (BBB), ministrul Kajsa Ollongren, membră a partidului progresist D66, le-a cerut acestora "să aibă în vedere că este vorba de asemenea despre propria noastră securitate" şi nu doar de solidaritatea faţă de Ucraina.
În programul său electoral, partidul lui Wilders a făcut referire la "agresorul rus" care "a invadat ilegal Ucraina", dar la voturile din parlamentul olandez formaţiunea PVV s-a opus adesea ajutorului financiar şi militar oferit Ucrainei, inclusiv furnizării avioanelor multirol F-16.
Pe de altă parte, platforma de investigaţii jurnalistice Follow the Money (FTM) a susţinut recent, invocând documente ce ar fi fost furnizate de hackeri ucraineni, că începând din anul 2013 Kremlinul a dezvoltat cu succes legături cu PVV şi că Wilders a încercat să ascundă conexiunile partidului său cu Rusia.
Formaţiunea PVV a obţinut cele mai multe voturi la alegerile desfăşurate miercuri pentru camera inferioară a parlamentului olandez, unde a câştigat 37 din cele 150 de mandate, situaţie care îi dă prioritate pentru a încerca formarea unei coaliţii de guvernare.
Acest partid a început vineri faza exploratorie pentru a determina ce alte formaţiuni i s-ar putea alătura într-o majoritate, preferinţa mergând către cele de dreapta. Din rândul acestora, Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD - formaţiunea liberală a premierului în exerciţiu Mark Rutte) a respins deja posibilitatea de a face parte dintr-un guvern condus de Wilders, dar nu a exclus ideea de a-l susţine din parlament.
Rezultatul alegerilor legislative olandeze a produs frisoane la Bruxelles, întrucât în campania electorală Wilders a criticat "dictatele" UE, a cerut restabilirea controalelor la graniţe, arestarea şi expulzarea migranţilor, interzicerea şcolilor musulmane, a Coranului şi moscheilor în Olanda, reintroducerea permiselor de muncă pentru lucrători în interiorul UE şi a susţinut ideea convocării unui referendum pentru un "Nexit" în vederea ieşirii Olandei din UE, după modelul Brexit-ului.
Totuşi, în seara alegerilor Wilders şi-a mai temperat discursul radical, în special cel referitor la interzicerea Coranului şi închiderea moscheilor, şi a promis că dacă ajunge premier va "rămâne în limitele Constituţiei".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News