Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Marius Oprea: Când era Kovesi procuror general s-ar fi distrus o cameră plină cu documente de la Aiud
Laura Codruța Kovesi
În contextul scandalului iscat in jurul Procurorului General al României, Augustin Lazăr, și în jurul deținutului politic Ioan Muntean, istoricul Marius Oprea a declarat pentru DC News că o mare parte dintre documentele cu registrele cu eliberările de la Aiud ar fi fost distruse din ordinul Laurei Codruța Kovesi.
Mai există evidențele/registrele cu eliberările din perioada comunistă?
Din sursele mele, am aflat de la Dan Voinea, fostul procuror care a lucrat la Dosarul Revoluției, că în momentul când Parchetul General era condus de Laura Codruța Kovesi s-a dat o dispoziție și generalul Ion Vasilache a distrus multe dintre documentele, care erau anexă, la dosarul deschis în cadrul procesului comunismului.
Trebuie să se afle acest lucru deoarece, din punctul meu de vedere, este un lucru foarte grav dacă acestea au fost distruse. Se mai păstrează doar copii xerox pe care le-am facut în anii 1990, având un temei legal pentru lucrarea mea de doctorat. În vremea respectivă lucram împreună cu Procuratura Generală în cadrul procesului comunismului, dosarul fiind deschis în urma denunțului făcut în septembrie 1992 de către Asociaţia foştilor deţinuţi politici din România.
După ce Dan Voinea, cel care a instrumentat acest dosar cât și dosarele Revoluției, a fost îndepărtat, forțat să se pensioneze de Laura Codruța Kovesi, am fost avertizat în legătura cu posibilitatea distrugerii acestor documente. Am copiat și documente de la arhiva fostei securități. De exemplu, la CNSAS, nu se mai găsește dosarul lui Alexandru Nicholschi pe care l-am copiat. Nu se mai găsește nici dosarul lui Alexandru Drăghici. Probabil că s-au distrus cel puțin între 200-300 m liniar de documente, cam cât încap într-o cameră.
În ce temei legal s-ar fi distrus aceste documente?
Se fac procese verbale privind faptul că nu mai prezintă interes public și atunci se decide distrugerea documentelor, într-o aparentă formă legală. Din punct de vedere juridic, aceste dosare nu mai reprezintă un interes foarte mare, dar din punct de vedere istoric reprezintă o importanță foarte mare.
Mai dețineți și alte documente care ar fi fost distruse?
Dețin stenograme de la ședințele pregătitoare ale plenarei Comitetului Central din 1968, care privesc anchetarea abuzurilor săvârșite de fosta securitate în anii lui Gheorghiu Dej. De exemplu, este o stenogramă despre Drăghici, când Alexandru Drăghici, fostul șef al securității, a fost dat jos de Nicolae Ceaușescu în urma plenarei din 1968. La propunerea acestuia, locul lui Nicholschi a fost luat de către Ion Iliescu prin unanimitate de voturi. Acesta este și motivul pentru care nu s-a făcut niciun fel de Proces al Comunismului. La vremea respectivă, un magistrat cu rang inalt, Mugurel Florescu, general foarte apropiat de Ion Iliescu, mi-a mărturisit că atâta vreme cât va trăi Ion Iliescu nu se va face niciun proces al comunismului. În anii lui Nicolae Ceaușescu, la Aiud, era principalul loc de detenție pentru deținuții politici, în afara celor aflați pe aceste liste, se mai aflau câteva zeci de deținuți în arestul de pe strada Rahovei din București.
Cum se desfășurau anchetele?
Ancheta se făcea exclusiv de către Direcția 6 de Cercetări Penale a Securității. Rezultatele anchetelor erau preluate 100% de către procurori în instanță. Practica judiciară era aceeași ca în anii 1950. Este important și puțin cunoscut faptul că din 1968 Școala de securitate de la Băneasa, în urma unui acord secret între securitate , Ministerul de Interne și Ministerul Învățământului a devenit secție a Facultății de Drept din București. Securiștii dupa ce făceau Școala de la Băneasa, majoritatea făceau și studii de drep la fără frecvență. După 1990, ,majoritatea foștilor securiști și-au echivalat studiile de la Băneasa cu Dreptul și, astfel au intrat peste tot în magistratură. Universitatea de Drept a fost nevoită să facă aceste echivalări, nu le puteau respinge.
Se poate observa pe listă că majoritatea deținuților nu și-au efectuat întreaga pedeapsă, dar asta nu pentru că ar fi fost eliberați de comisiile de eliberare dupa cele doua treimi de pedeapsă făcută, ci din cauza decretelor de grațiere, ultimele decrete fiind în 1986, 1988. Din acest motiv nu și-au făcut pedeapsa integral.
Câți dinte deținuții de după anul 1986, cei care apar pe lista Penitenciarului Aiud, au fost eliberați condiționat în urma Comisiei prezidate de Lazăr?
Am realizat un studiu de caz despre deținutii politici de la Aiud. Se poate observa o listă că sunt în jur de 50 de deținuți.
VEZI ȘI: Știri mincinoase și amenințări pentru familia lui Mircea Badea. Naty: E îngrozitor să ți se întâmple așa ceva - video
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
