Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Marilen Pirtea, despre ce spun testele PISA privind calitatea școlii din România: Merită să ne întrebăm!
Marilen Pirtea
Liberalul Marilen Pirtea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, prezintă r ezultatele testării internaționale PISA, între imaginea reală și imaginea virtuală a stării sistemului de educație din România.
„Se spune că atunci când te uiți în oglindă, te admiri și când te compari, te detești. Atunci când a fost vorba de o analiză lucidă și la rece a rezultatelor testării internaționale PISA am preferat mai degrabă să ne uităm în oglindă. Dar trebuie să conștientizăm că oglinda nu ne mai ajută.
Începând din anul 2000, România a implementat testarea nivelului de pregătire a elevilor de 15 ani, înscriși în sistemul instituțional de învățământ, în cooperare cu OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Testarea cuprinde o baterie complexă de probleme, care indică dezvoltarea cognitivă a elevilor și alfabetizarea prin cele patru tipuri de capacități: alfabetizarea matematică, rezolvarea problemelor presupuse de situații reale, transdisciplinare, alfabetizarea la citire și alfabetizarea științifică.
Interpretarea rezultatelor testării indică dezvoltarea competențelor de bază ale elevilor de 15 ani, aflați la finalul învățământului obligatoriu (încheiat la finalul clasei a X-a în România), în trei domenii principale: citire, matematică și științe. Aplicarea testării PISA este realizată de un consorțiu internațional, din trei în trei ani, rezultatele precedentei testări în România datând din 2015, (publicate în 2016), următoarea testare având loc în 2018, iar rezultatele acesteia urmează să fie publicate oficial de OECD în această săptămână (3 decembrie 2019, pe site-ul oficial http://www.oecd.org/pisa/).
Aceste rezultate vor oferi o interpretare de mare acuratețe a modului în care a evoluat nivelul de pregătire și alfabetizarea elevilor de 15 ani din România, comparativ cu precedentele rezultate și cu rezultatele internaționale din țările în care s-a aplicat testarea. Aceste rezultate sunt, în fapt, o fotografie de detaliu a rezultatelor reale pe care învățământul preuniversitar le obține în cazul noii generații de elevi ce se apropie de finalizarea ciclului de învățământ obligatoriu”, precizează deputatul liberal Marilen Pirtea, coordonatorul Comisiei de educație și cercetare a PNL.
”Precedentele rezultate obținute de testările PISA în România nu au fost defel îmbucurătoare, plasând România la finalul clasamentului internațional (penultima poziţie între cele 28 de state UE, atât la citire, cât și la rezolvarea problemelor de matematică și performanța în științe, cu o cotă de aproape 40% din elevii de 15 ani care se situează sub nivelul 2 ca performanțe testate). Media analfabetismului funcțional în țările UE se situează la 20%, iar ținta strategică de ameliorare a acestui fenomen este de a reduce procentul până chiar la 15% în 2020.
Față de realitatea europeană, rezultatele elevilor de 15 ani din România indică un fenomen de două ori mai amplu, cu o cotă a analfabetismului funcțional de 40 de procente. Strategia de ameliorare a acestui deficit educațional amplu prevede, pentru România, reducerea la 35% a acestui segment de elevi cu deficit de alfabetizare, până în 2020, echivalând cu un ritm mult mai redus de intervenție, față de ținta stabilită la nivel european”, remarcă deputatul Marilen Pirtea.
„Merită să ne întrebăm care au fost motivele ce au stat la baza unei proiecții strategice de ameliorare a analfabetismului funcțional în România mult mai precaute decât în cazul strategiei stabilite pentru ansamblul țărilor UE. Probabil că dacă am ridica miza pe care ne-o propunem în reducerea deficitului de alfabetizare, de la 40% la 30%, să spunem, am vedea că vor fi necesare mai multe investiții strategice în resursele educaționale din sistemul nostru preuniversitar, începând cu modernizarea curriculară și creșterea adaptabilității cadrelor didactice. Un îndreptar al reformelor în educație, care să contribuie decisiv la creșterea economică de termen lung și la optimizarea incluziunii sociale, se află și în recomandările Comisiei Europene, care indică un set de demersuri concrete de reformă, orientate spre scăderea analfabetismului funcțional[1]:
Utilizarea unor abordări pedagogice inovatoare centrate pe elev;
Crearea unei infrastructuri pentru dezvoltarea continuă a profesorilor;
Finalizarea unui cadru al competențelor didactice pentru profesori, care să permită evaluarea calității muncii acestora;
Introducerea evaluărilor naționale standardizate;
Elaborarea unor instrumente de evaluare fidele pentru nivelurile de abilitate atinse de elevi pe parcursul școlar;
Dezvoltarea unui management școlar descentralizat, care să stimuleze competiția între școli;
Atragerea unor profesori și manageri buni în sistemul public de educație și stimularea lor.
Recunoașterea, de către toate instituțiile implicate în reforma educației din România, a obiectivului reducerii analfabetismului funcțional ca o investiție strategică națională, devine mult mai important acum, în orizontul anului 2020, când avem cel mai bun context pentru a fixa politici publice de termen mediu și lung.
Prin rezultatele PISA 2018, care urmează să fie publicate în zilele următoare, vom avea la dispoziție o adevărată busolă ce va orienta planul de acțiune pentru educație incluzivă, pe care e absolut necesar să îl declanșăm, pentru prioritizarea reducerii deficitului de alfabetizare și creșterea performanțelor din ciclul preuniversitar”, conchide liberalul Marilen Pirtea, vicepreședinte al Camerei Deputaților.
[1]Conform studiului CEAE: „Scădereaanalfabetismului functional - o posibilăprioritatestrategicăîneducație -”,pag. 15 potrivit unui comunicat de presă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
educatie
marilen pirtea
pisa
pnl
romania
testare internationala pisa
