Mariana Badea: Când scriem ”nicio / niciunul” într-un cuvânt. Lecție de limba română
Data publicării:
Autor: Anca Murgoci
WhatsApp
Cum se scrie corect
Cum se scrie corect
Mariana Badea, profesoară de limba și literatura română, a explicat când scriem ”nicio / niciun” într-un cuvânt.

”BUMERANGUL CUVINTELOR! Astăzi, NICIUN NECAZ şi NICIO DEZAMĂGIRE! Pronumele NICIUNUL/ NICIUNA şi adjectivul pronominal NICIUN/ NICIO se scriu ÎNTR-UN CUVÂNT, având sensul „CANTITATE ZERO, NIMENI, NIMIC, DELOC”.

Scrierea într-un cuvânt s-a decis după modelul „vreunul”, „vreun”, „vreuna”, „fiecare”, „oricare”, „altceva”. Singurele care au rămas să se scrie în cuvinte separate sunt toate formele pronumelui relativ compus „cel ce”, „ceea ce”. (DOOM-2005).

NICIUNUL n-a fost la teatru.

NICIUNA nu era blondă.

N-a venit NICIUN elev.

N-are NICIO treabă.

EXCEPȚIILE SCRIERII ÎN DOUĂ CUVINTE

NICI UN: adverb + articol: Nu e un om prost, NICI UN incult;

NICI UN: adverb + numeral: Mă confundanți, eu nu am NICI UN frate, nici mai mulți.

NICI UNUL: adverb + pronume nehotărât: Nu-mi place NICI UNUL, nici celălalt.

IMPORTANT!! ÎN CAZUL SCRIERII ÎN DOUĂ CUVINTE, SE REIA PARTICULA „NICI”, PENTRU A ÎNTĂRI SENSUL COMUNICĂRII.

(„GRAMATICA ACTUALIZATĂ”, pag.156-157)

Lecție din gramatica actualizată a limbii române cu profesoara Mariana Badea: Nu este greu, dar este ceva nou

Schimbarea gramaticii limbii române a luat prin surprindere nu doar elevii, ci și profesorii.

Noua programă de limba română pentru ciclul gimnazial, aflată de curând în vigoare, impune o altă abordare a gramaticii limbii române prin introducerea de noi termeni, noțiuni, aspecte ale claselor lexico-gamaticale și ale funcțiilor sintactice! 

Mariana Badea, profesoară de limba și literatura română, în exclusivitate pentru DC News, a vorbit despre noii termeni introduși:

Anca Murgoci: Clitice anticipate și clitice reluate; calitatea de centru și calitatea de adjunct a claselor lexico-gramaticale, realizări ale părților de propoziție și posibilități combinatorii ale părților de vorbire, substantivele masive și arhigenul, cele cinci conjugări ale verbului, modul prezumtiv, desființarea diatezelor reflexivă și pasivă,  verbele interent reflexive, relația ternară a numelui predicativ, complementul prepozițional sunt câteva dintre noile terminologii și noțiuni. Sunt multe noțiuni despre care nu am auzit. Vă rugăm să ne explicați ce este conjugarea a cincea a verbului, de exemplu.

Mariana Badea: Da, conjugarea a V-a nu este cel mai greu lucru: din conjugarea a IV-a făceau parte verbele terminate în „i” și „î” (a sui; a coborî), care s-au despărțit, iar verbele terminate în „î” au „plecat” la conjugarea a V-a (a coborî).

Anca Murgoci: Să facem un exercițiu simplu. Imaginați-vă că aveți în față un elev de clasa a cincea căruia trebuie să-i explicați cea mai grea schimbare.



Mariana Badea: La clasa a V-a nu sunt multe noutăți. Între acestea, sunt cliticele pronominale, „fostele” forme neaccentuate ale pronumelor, aceleași care îl încurcau și pe Nică a lui Ștefan a Petrei când era elev la „fabrica de popi” și pe care trebuia să le memoreze: „Nebun era el să-și piardă viața din pricina lui mi-ți-i, ni-vi-li, me-te-îl-o, ne-ve-i-le, ca Davidică? Eu, ca și Mirăuță, nu mă prea osteneam...” (Ion Creangă, „Amintiri din copilărie”).


Așadar, cliticele pot fi „clitice anticipate” dacă se află în fața complementului și „clitice reluate” dacă se află după acesta. Nu este greu, dar este ceva nou.

*L-am văzut pe Mihai în parc. - l = clitic anticipat (aflat înaintea complementului direct „Mihai”, substantiv înlocuit de cliticul pronominal: pe cine am văzut? pe el/îl/l-).


*Pe Mihai l-am văzut în parc. - l = clitic reluat (aflat după complementul direct „Mihai”, substantiv înlocuit de cliticul pronominal: pe cine am văzut? pe el/îl/l-).

O altă noutate la clasa a V-a este complementul prepozițional, cazul acuzativ, provenind din fostul complement indirect în acuzativ, cel care răspunde la întrebările cu prepoziție: cu cine, cu ce, de la cine, de la ce, pentru cine, pentru ce, la cine, la ce? etc.


O noutate, pe care nu am înțeles-o ca argument de schimbare a termenului, este faptul că propoziția enunțiativă - aceea după care se scrie „punct” -, se numește „enunț asertiv”, precum și faptul că se face distincție între „enunț” și „propoziție”.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel