Într-un mesaj publicat pe Facebook, Marian Godină a scris că, de mai multe ori, a fost nevoit să facă faţă prejudecăţilor.

"În viață, a trebuit de câteva ori să fac față unor prejudecăți.

Liceu - Purtam numai ce "rămânea mic"

Prima oară a fost în liceu, un liceu destul de bine văzut în Brașov, (Colegiul de Științe ale Naturii "Emil Racoviță) unde am avut ghinionul să nimeresc într-o clasă în care cam toți elevii erau fii de directori, de patroni, de medici, de profesori etc. Eu eram doar un golănaș de printr-un cartier mărginaș al Brașovului, cu încă 4 frați, cu o mamă casnică și un tată muncitor la Uzina Tractorul, care a avut ambiția de a învăța suficient de bine încât să fie admis acolo. Pe lângă partea frumoasă de a fi cel mai mic dintre frați, partea proastă e că niciodată nu aveam haine noi. Purtam numai ce "rămânea mic". Am reușit totuși să mă integrez și să mă înțeleg bine cu colegii de atunci.

Sala de fitness - catalogat direct bolovan

Apoi m-a izbit pasiunea cu sala de fitness, pasiune ce mi-a intrat atât de tare în sânge încât am ajuns să am 100 de kg, ceafă de bou și alură de prostan. Nu inspiram prea multă inteligență, mai ales la sală, unde nu se cere prea mult IQ pentru a te lupta cu gravitația și a ridica niște fiare de jos în sus. Mi s-a întâmplat de multe ori ca din cauza fizicului de atunci să fiu catalogat direct bolovan și mulți mi-au zis că asta era impresia lor despre mine înainte de a mă cunoaște. Reușisem să sparg și prejudeca asta despre oamenii care frecventează sala de forță. Visul meu era de a avea o sală a mea, dar era un vis pe care nu mi-l imaginam a fi realizabil vreodată.

Polițist care să scrie o carte. Șoc, șoc, șoc!

Mai departe am ajuns și polițist. Unde mai pui că am și părul ușor blonduț. Mai lipsea să fiu și moldovean. Sau oltean. Sau buzoian. I-am enumerat pe toți ca să nu se supere nimeni. :)

Apoi am scris o carte. Polițist care să scrie o carte. Șoc, șoc, șoc! Și sală, și polițist, și cu scrisul. Am mai spart o prejudecată legată de mitul lui Garcea. Ce-i drept, am cam dat-o-n bară cu Academia. :)) (mamă, ce supărat am fost atunci)

Acum, aproape că mi-am îndeplinit un vis. Cu sala de forță. Sală care este exact în cartierul în care m-am născut și am crescut. Spun "aproape", pentru că statutul de polițist nu îmi permite să fiu administrator (chiar, poate schimbă si aberația asta doamna ministru și aș putea să fiu măcar angajat part-time la sala viitoarei mele soții).

În final, la inaugurarea sălii, care va avea loc în curând, (săptămâna viitoare, sper) mi-ar plăcea ca fiecărui client care își face abonament să îi pot oferi cadou o carte "Flash-uri din sens opus", asta pentru ca după antrenarea fizicului, să își antreneze puțin și mintea, nu că ar fi cartea mea vreo lectură greoaie care să pună prea mult creierul la contribuție, dar cine știe, poate vom vedea culturiști cu o ganteră în mână și cu "Solenoidul" lui Cărtărescu în cealaltă", este mesajul transmis de Marian Godină.

[citeste si]

Notă: intertitlurile aparţin redacţiei

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News