Maria Tănase și-a făcut debutul artistic pe scena teatrului de revistă Cărăbuş, condus de Constantin Tănase, în 1934. Aici a cântat, mai întâi într-un grup vocal, piese scrise de Nicolae Kiriţescu, pe muzica compusă de Gherase Dendrino, Petre Andreescu şi Elly Roman. A fost remarcată apoi de folcloristul Harry Brauner. Acesta a prezentat-o marelui muzicolog Constantin Brăiloiu, întemeietorul Arhivei Internaţionale de Folclor de la Geneva. El este cel care a sfătuit-o să-şi formeze repertoriul muzical pornind direct de la izvoare. Dramaturgul Tudor Muşatescu a îndrumat-o să înregistreze cântece din repertoriul propriu, în special din zona Olteniei, de unde era originar tatăl său.

În vara anului 1936 imprimă celebrele cântece populare „Cine iubeşte şi lasă" şi „M-am jurat de mii de ori" la casa de discuri „Columbia" sub îndrumarea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu şi Harry Brauner. După aceste înregistrări, frumoasa cântăreaţă străbate ţara în lung şi în lat şi pleacă în străinătate pentru o serie de turnee în Bulgaria, Iugoslavia, Turcia, Franţa şi chiar America.

[citeste si]

Nicolae Iorga a invitat-o să cânte la închiderea cursurilor de vară de la Vălenii de Munte, în septembrie 1938. Acesta a numit-o "pasărea măiastră". În urma unei audienţe la Hanul Ancuţei, din al cărei juriu făceau parte nume celebre ca Constantin Brăiloiu, Mihail Jora, arhitectul George Cantacuzino, Maria Tănase, acompaniată de maestrul Grigoraş Dinicu, a fost aleasă în unanimitate să reprezinte cântecul popular românesc pe continentul american, la Expoziţia Internaţională de la New York (1939). Astfel, a cântat în faţa preşedintelui american H. Hoover, a lui André Gide, Yehudi Menuhin, Constantin Brâncuşi şi George Enescu.

Maria Tănase, acuzată de spionaj

Din 1940 muzica ei este interzisă de regimul Legionar, care i-au distrus toate plăcile de megafon încercând să o facă uitată. Tot în acelaşi an, artista susţine un turneu în Ankara şi la Istanbul, care erau locurile de întâlnire al agenţilor secreţi. Întoarsă în ţară, aceasta este luată în vizor de către serviciul secret al armatei germane, care încearcă să o recruteze, însă aceasta a refuzat. La scurt timp după acest turneu, în anul 1941, artista este zărită în preajma lui Alfred de Chastelain, care lucrase timp de 15 ani în România ca director al companiei petroliere „Unirea". Chastelain părăseşte ţara noastră din cauza conflictelor dintre Antonescu şi Marea Britanie. În timpul turneului din Ankara, fostul director îi propune artistei să rămână oferindu-i o slujbă la un post de radio din Turcia. Întoarsă în ţară pentru a doua oară, Maria Tănase este acuzată de colaborare cu reţeaua de spionaj britanică.

În decembrie 1943, cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, a fost invitată să cânte în faţa suveranilor Mihai I şi Regina mamă, Elena, a mareşalului Ion Antonescu şi a membrilor Guvernului român.

Constantin Brâncuși, marea dragoste a Mariei Tănase

De o frumusețe aparte, foarte mulți bărbați doreau să ajungă în brațele Mariei Tănase. Printre aceștia s-au numărat pretendenţi precum Ben Smith, supranumit la acea perioadă „magnatul aluminiului". În cele din urmă acesta a reuşit să se logodească cu Maria, dar ea l-a lăsat repede atunci când a venit vorba de măritiş. Marea ei dragoste a fost Constantin Brâncuşi. Ea avea în jur de 25 de ani, iar el 62 de ani. „Când te ascult cum le zici, Marie, aş fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru câte o Pasăre Măiastră!", (fragment din „Brâncuşi – Amintiri şi exegeze" carte scrisă de Petre Pandrea).

Între 1953 şi 1961 Maria Tănase a înregistrat nu mai puţin de 24 de albume, din care patru în limba franceză.

Maria Tănase și teatrul

Maria Tănase a iubit şi teatrul. A jucat pe scena Teatrului Municipal în Cadavrul viu de Lev Nikolaevici Tolstoi (1945) și în Horia de Mihail Davidoglu (1956). A cântat în opereta Mascota de Edmond Audran (1944) și rolul principal din comedia muzicală Sfinxul de la Hollywood de Ralph Benatzky (1946). A cântat în filmele Se aprind făcliile (1939 – film care s-a pierdut), România (1947), Ciulinii Bărăganului (1958) și în scurt-metrajul muzical Mic album muzical (filmat în 1958), în care apare cântând piesele Mărioară de la Gorj, În Târgul Moșilor și Salutare, bătrâne București.

Maria Tănase se stinge din viaţă la 22 iunie 1963 din cauza cancerului la plămâni. Înainte să moară, aceasta dictase unui notar ultimele dorinţe. Maria a dorit să fie înmormântată cu hainele alese de ea, şi cortegiul funerar să nu fie motiv de „mascaradă şi panoramă". Şi-a dorit ca după moartea ei să se facă o fântână „pe un drum secetos, dornic de apă", pentru ca drumeţii să îşi potolească setea. În cele din urmă, a lăsat câteva rânduri speciale dedicate soţului ei, Clery Sachelarie cu care se măritase în anul 1950. „Culege-mi visele pe care le-am croit lângă tine şi împarte-le oamenilor". Istoricul Dan Falcan povesteşte că la înmormântarea artistei au venit aproape un milion de oameni, iar în România a fost declarată zi de doliu naţional.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News