Data publicării:
Maria Tănase, izvor. Decizia lui Daniel Florea: Așa scrie în testament
Un lider PSD îndeplinește o dorință a Mariei Tănase, privighetoarea cântecului popular.
Daniel Florea, primarul Sectorului 5, a spus, la interviurile DC News că va face o cișmea care să se numească Maria Tănase.
"Pentru mine, cel mai important lucru este că am Catedrala Mântuirii Neamului în Sectorul 5. Am două mari unități de cult, monumente istorice - Elefterie Vechi și Antim care sunt într-un proces de consolidare și reașezare. Am dat și acolo bani. Trebuie să ne promovăm și cinstim valorile. De asemenea, în perioada următoare, am de gând să punem o statuie a lui Tudor Vladimirescu pe Șoseaua Alexandriei pentru că pe acolo au intrat în București. (...) Aș vrea să pun și statuia unui dac, are o înălțime de cinci metri. Nu plătesc niciun ban pe ea. Este în parteneriat cu un ONG foarte implicat. Vreau să pun o statuie a Ecaterinei Teodoroiu.
De asemenea, aș vrea în Parcul Izvor să fac o cișmea care să se numească Maria Tănase pentru că ea a lăsat în testament că vrea să se facă un izvor care să îi poarte numele într-o zonă aridă. Știți că Parcul Izvor nu are nicio cișmea? Cred că ar fi cazul ca Maria Tănase să fie cinstită în acest fel", a zis Daniel Florea la DC News Live.
Răspunsul integral poate fi urmărit la minutul 51:
Maria Tănase a debutat la postul de Radio București, la 20 februarie 1938, unde a fost acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș, și a susținut, în direct, un program de cântece românești la emisiunea 'Ora satului': 'M-am jurat de mii de ori', 'Șapte săptămâni din post', 'Ce-i mai dulce ca alvița', 'Cine iubește și lasă', 'Geaba mă mai duc acasă', 'Mărie și Mărioară', 'Țigăneasca', 'Când o fi la moartea mea'.
De asemenea, și-a făcut debutul și la Teatrul Alhambra (septembrie 1938). În noiembrie 1938, a încheiat un contract cu restaurantul "Dory-Parc', devenit, apoi, "Neptun", cântând și pe estradele restaurantelor "Luxandra" și "Parcul Luther".
De-a lungul carierei sale, Mariei Tănase i s-au atribuit calificative precum "Privighetoarea", "Ciocârlia", "Luceafărul", "Ambasadoarea cântecului nostru popular", "Regina cântecului românesc", "Steaua", "Prințesa liricii sentimentale și a cântecului românesc" sau "Măria cântecelor", "Pasăre măiastră".
Din repertoriul alcătuit din aproape 400 de cântece din toate regiunile țării, mai amintim: 'Aguridă', 'Am ibovnic la Mizil', 'Am iubit și-am să iubesc', 'Aseară ți-am luat basma', 'Aseară vântul bătea', 'Aș ofta să-mi iasă focul', 'Astă noapte te-am visat', 'Bade, din dragostea noastră', 'Bătrânețe, haine grele', 'Bun îi vinul ghiurghiuliu', 'Butelcuța mea', 'Lume, lume' ș.a.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News