Mii de persoane au manifestat sâmbătă la Skopie, la apelul naţionaliştilor, în semn de protest împotriva unui proiect de acord menit să rezolve disputa istorică cu Bulgaria care a blocat deschiderea negocierilor pentru aderarea Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană, informează duminică AFP.

Mitingul a fost susţinut de principalul partid de opoziţie VMRO-DPMNE (dreapta naţionalistă) al cărui lider Hristijan Mickoski a declarat:"Nu avem nevoie de Europa dacă asta înseamnă să fim asimilaţi!".

"Nu vreau să fac parte din Europa pentru că am dreptul să fiu macedonean, să vorbesc limba macedoneană şi să lupt pentru identitatea şi cultura mea", a adăugat el, adresându-se protestatarilor veniţi cu steaguri, pancarte pe care se putea citi "Nu, UE" sau "Partizani, nu negociaţi cu fasciştii!" şi care scandau "trădare".

Din 2020, Bulgaria împiedică lansarea negocierilor cu Skopie, dar şi cu Tirana. Executivul de Sofia şi-a ridicat în cele din urmă vetoul pe 24 iunie, cu anumite condiţii.

Conform compromisului convenit sub preşedinţia franceză a Consiliului UE care tocmai s-a încheiat, Skopje s-a angajat în special să îşi modifice Constituţia pentru a include bulgarii în grupurile etnice recunoscute şi să "pună în aplicare" un tratat de prietenie din 2017 ce vizează eradicarea discursului de instigare la ură.

Macedonia de Nord este, de asemenea, chemată să îşi revizuiască programele şcolare şi să deschidă arhivele poliţiei comuniste care ar trebui să arate relele tratamente rezervate bulgarilor în această fostă republică iugoslavă.

Problema limbii rămâne şi ea una foarte sensibilă, Sofia considerând limba macedoneană un dialect bulgar. Cele două ţări îşi dispută, de asemenea, evenimente şi figuri istorice, în principal moşteniri ale trecutului otoman.

Guvernul de la Skopje, a cărui demisie a fost cerută de protestatari, a respins o propunere anterioară a Franţei în iunie, înainte de a indica că este gata să accepte o alta. Consultările publice cu privire la conţinutul acestuia au început fără întârziere. Totuşi, potrivit specialiştilor locali în probleme europene şi conform opoziţiei, noul proiect de acord nu diferă foarte mult de primul.

Înainte de aceasta, parcursul spre UE al Macedoniei de Nord a fost blocat de Grecia din cauza unei dispute privind numelui ţării, identic cu cel al unei regiuni din nordul Greciei.

Macedonia de Nord este membră a NATO din 2020. 

Bulgaria, veto pe aderarea Albaniei şi Macedoniei de Nord la UE

Edi Rama, premierul Albaniei, a catalogat drept "o ruşine" veto-ul Bulgariei pe aderarea Albaniei şi Macedoniei de Nord la UE.

"Este o ruşine că o ţară NATO, Bulgaria, ţine captive alte două ţări NATO, şi anume Albania şi Macedonia de Nord, în toiul unui război sângeros care se desfăşoară lângă Europa, cu celelalte 26 de ţări ale UE stând liniştite într-un îngrozitor spectacol de neputinţă", a declarat Rama, cu referire la invazia rusă asupra Ucrainei.

Bulgaria, ţară membră a UE, a blocat în 2020 demararea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord, din cauza unei dispute legate de istoria şi limba celor două ţări. Albania este de asemenea ţinută pe loc, deoarece UE condiţionează progresele din negocierile cu ea de cele cu Macedonia de Nord.

Rama, care s-a gândit iniţial să nu participe la summit, s-a referit de asemenea la frustrarea celor şase ţări din Balcani care aspiră să adere la UE - Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia - că Franţa şi Germania nu fac suficient pentru a presa Bulgaria să-şi ridice veto-ul. "Sunteţi un dezastru", a afirmat Rama.

Astfel de decizii necesită unanimitate în rândul celor 27 de ţări membre ale UE.

Cetăţenii ţărilor din Balcani aspiră de multă vreme să adere la UE, după războaiele etnice din anii 1990, care au dus la dezintegrarea Iugoslaviei, iar liderii statelor UE vor susţine încă o dată în timpul summitului de joi că cele şase ţări vor deveni membre ale UE într-o zi, potrivit unui draft al comunicatului final consultată de Reuters.

Însă, potrivit AFP, ţări vestice precum Franţa şi Ţările de Jos au încetinit procesul de extindere a UE, exprimând îngrijorări în legătură cu o aderare pripită, precum cea a României şi Bulgariei în 2007, şi cu gestionarea proastă a migraţiei de muncitori din ţările Europei de Est în Regatul Unit, ceea ce a întors mulţi britanici împotriva UE, scrie Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News