Senatorul Ionuț Vulpescu transmite un puternic semnal de alarmă din sectorul cultural. 

”Nimeni nu vrea să fie lăsat în urmă”

”În perioada acestei pandemii, unii artiști au căutat să supraviețuiască, alții, în funcție de resursele avute independent la îndemână, au încercat să își promoveze creațiile. Nimeni nu vrea să fie lăsat în urmă. Nu de teama că publicul va uita de artiști, ci de teama că autoritățile îi vor face nevăzuți, un timp. Pandemia va modifica radical receptarea actului artistic și cultural. Pe măsură ce vom intensifica digitalizarea formelor de cultură și de patrimoniu, mediul virtual va aduce sectorului cultural noi vulnerabilități, greu de gestionat, care necesită resurse pe măsură. Pirateria culturală, la care segmentul audiovizual este cel mai expus, urmat de piața de carte, și hackingul, reprezintă două amenințări pentru care sectorul cultural va trebui să sugereze forme de securitate și control, fără a aduce atingere promovării și difuzării, tot mai largi, în audiențe tot mai diversificate, a actului cultural.” consideră Ionuț Vulpescu.  

”Programe de guvernare plecând de la fenomenul vieții”

Senatorul continuă: ”Pandemia a generat un spațiu în care paradigmele politicilor publice au asumat combaterea răspândirii bolii ca principală prioritate, însă adevărata vocație pe care acestea vor trebui să o adopte de aici înainte este aceea a biopoliticii, a gândirii contractului social și a programelor de guvernare plecând de la fenomenul vieții. Or, un umanism politic care să își inspire principiile și valorile din temeiurile vieții nu poate performa în absența unei platforme culturale care să îi disemineze conținuturile. Există un potențial biopolitic al artei, al surprinderii dinamicii vieții și formelor ei de dezvoltare. Din acest punct de vedere, politica va avea șansa de a prelua, din lumea artei, un principiu al proiectării distanței ca sursă de apropiere, de creare a unor comunități empatice și flexibile, care se solidarizează prin cultură. Deși artiștii au creat arta de amorul artei în mod nediferențiat pentru audiențele lor, factorul politic a eșuat în a propune măsuri echitabile pentru susținerea lor unitară, absența unor strategii de redresare a unor subdomenii ale sectorului cultural dezvoltând categorii nu doar vulnerabile, ci discriminate”.  

”Manifest”

”Prin cele 40 de măsuri pentru relansarea sectorului cultural după pandemie, platforma  #ROMANIANCULTUREAFTERLOCKDOWN poate fi proiectul egalității de șansă al operatorilor culturali din mediul de stat și privat, la o redresare economică progresivă și sustenabilă a acestora. Nu este un program care asigură perspective sănătății sectorului cultural numai postpandemie. Prin măsurile propuse, această platformă are potențialul de a genera normalitatea care, nici înainte de corona-criză, nu fusese desăvârșită în sectorul cultural. Acest document este, prin spiritul său, un manifest împotriva lockdownului culturii române, prin acomodarea potențialului biopolitic al artei și al strategiilor de guvernare biopolitică la direcțiile proeuropene de relansare a sectorului cultural în ansamblu.”  conchide Vulpescu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News