Doi experţi de renume mondial, James Lee şi Carola Vinuesa, au pus bazele a două grupuri separate de cercetare pentru a stabili care este cauza creşterii bolilor autoimune. 

"Numărul acestor boli a început să crească în urmă cu aproximativ 40 de ani în Occident. Cu toate astea, acum vedem o explozie a cazurilor în ţări în care nu existau aproape deloc", a declarat James Lee, citat de The Guardian. Spre exemplu, cea mai mare creştere în cazurile de inflamaţie a stomacului a fost observată în Orientul Mijlociu şi în estul Asiei, zone în care anterior aproape că nu exista această boală. 

În Marea Britanie sunt înregistrate peste 4 milioane de cazuri de boli autoimune, iar numărul indivizilor care suferă de mai multe simultan este în creştere. La nivel internaţional, cercetătorii spun că numărul persoanelor cu boli autoimune creşte cu 3% până la 9% anual. 

Mâncarea fast-food, una dintre cauze

"Genomul uman nu s-a modificat în ultimele decenii. Deci trebuie să fie ceva din mediul înconjurător care creşte predispoziţia indivizilor la boli autoimune", a mai declarat Lee. 

Declaraţia sa este susţinută de Vinuesa, care a indicat ca posibilă cauză spre schimbările din regimul alimentar. Totul s-ar datora, spune ea, faptului că din ce în ce mai multe ţări au adoptat stilul vestic alimentar şi astfel indivizii au început să consume din ce în ce mai mult fast-food. 

"Mâncarea fast-food duce lipsă de ingrediente importante, cum ar fi fibrele, iar dovezile arată că această modificare afectează organismul, afectează acele micro-organisme pe care le avem şi care joacă un rol cheie în controlul funcţiilor corporale. Aceste schimbări duc, apoi, la dezvoltarea de boli autoimune. E drept, dacă nu ai o predispoziţie genetică, nu te vei îmbolnăvi, oricâți hamburgeri ai mânca. Nu sunt multe lucruri pe care le putem face pentru a împiedica dezvoltarea la nivel global a francizelor de tip fast-food. Dar încercăm să înţelegem mecanismul genetic care îi face pe unii oameni mai predispuşi la boli autoimune. Asta e ceea ce putem face", a declarat Vinuesa. 

Secvenţierea ADN-ului, un imens ajutor 

"Până recent, nu puteam să cercetăm aceste schimbări la nivel genetic. Dar acum, cu puterea secvenţierii ADN-ului la scară largă, totul s-a schimbat. Când am început eu să lucrez în cercetare, ştiam că vreo 6 variante de ADN erau implicate în declanşarea sindromului inflamării stomacului. Azi ştim că sunt mai mult de 250 de astfel de variante", a precizat Lee. 

"Dacă ne uităm la unele boli autoimune, cum ar fi lupus, a devenit clar că sunt mai multe versiuni care sunt provocate de diverse probleme genetice. Avem acum mai multe tipuri de terapii, şi altele care sunt în curs de dezvoltare, dar nu ştim cărui pacient să le dăm. Asta pentru că abia acum realizăm că nu ştim exact ce tip de afecţiune are fiecare. Asta vrem noi să aflăm, cum să grupăm pacienţii pentru a le da tratamentul corect", a concluzionat Vinuesa. 

"În prezent, nu există leac pentru boli autoimune. Asta înseamnă că din ce în ce mai muţi oameni trebuie să se opereze sau să stea pe tratament injectabil toată viaţa. Poate fi sumbru pentru pacienţi, dar şi o presiune pentru sistemul sanitar. Avem nevoie, urgent, să găsim tratamente eficiente", a încheiat James Lee. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News