Majorările propuse de guvernanți pot duce, de fapt, la creșteri de taxe. Gabriel Biriș, expert în fiscalitate, explică care va fi prima măsură adoptată. Măsurile fiscale ce ar putea intra în vigoare sunt impozitul progresiv, dar și eliminarea cotelor reduse de TVA.

Majorarea pensiilor în luna septembrie, dar și mai multe majorări salariale sunt câteva dintre promisiunile guvernanților. Pe de o parte sunt creșterile salarile și de pensii, iar pe de altă parte sunt atenționări din partea instituțiilor internaționale cu privire la deficitul pe care îl acumulează România. Avem și recomandări din partea Băncii Mondiale cu privire la anumite taxe ce ar trebui să intre în vigoare. De exemplu, impozitul progresiv pe salariu, reforma impozitelor locale pe case, terenuri și mașini. Cea din urma se bazează pe valoarea pe care bunul o are în piață.

În prima jumătate a anului, în 2025, cel mai probabil, se vor lua măsurile fiscale. Este important de menționat că în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este prevăzută această reformă fiscală. Gabriel Biriș, expert în fiscalitate, a comentat acest subiect într-o intervenție la Antena 3 CNN.

"Creșterea salariului minim aduce o gaură la buget"

"În primul rând, aș vrea să spun următorul lucru. Creșterea salariului minim aduce o gaură la buget de cel puțin 10 milioane de lei, pentru că toate salarile bugetarilor sunt calculate în funcție de salariul minim. Noi nu putem să plăti la buget cât poate Guvernul risipi. Asta e prima chestiune. În al doilea rând, cred că cel mai simplu va fi să crească TVA-ul după alegeri sau să elimine și mai mult cotele reduse. Iar e posibil să crească accizele. Acum cotele progresive. De ce ar avea România de cote progresive? Noi am mai avut cote progresive până în 2004 inclusiv. Noi am făcut o analiză, apropo de ponderea veniturilor aduse la buget. Din analiza făcută de mine, care e simplă, iei datele din buget și le raportezi la PIB-ul din fiecare an, cota unică de 16%, care nici aia nu a fost 'foarte unică', a adus cu 20% mai multe venituri la buget decât cotele progresive de 18-40%. Atenție, astăzi nimeni nu vorbește de un impozit atât de mare. Ne și costă mai mult administrarea și ne-a adus și mai puțini bani la buget decât am avut", a afirmat Gabriel Biriș.

"Eu am botezat-o în 2005 cota mioritică"

"Toată lumea se uită la nivelul redus al ponderii impozitului pe venit. E undeva în jur de 2,1-2,2 % din PIB. Da, este atât de mic dintr-un motiv simplu. Cota unică de 16% a fost redusă în 2018 la 10% și au fost scutiți aproape un milion de angajați de impozit pe salarii. Atunci când s-a redus de la 16% la 10% nu au scăzut veniturile la bugetul consolidat. Ei au scăzut impozitul pe venit, dar a crescut contribuțiile. Dacă te uiți doar la impozitul pe venit, tragi concluzii greșite. Aici sunt de acord cu premierul, că nu avem și nu am avut niciodată cotă unică. Eu am botezat-o în 2005 cota mioritică. Că de, fiecare și-a adus aminte că are niște interese și a băgat excepții. Practic, dacă te uiți la cât aduce la buget impozitarea muncii, adică impozit pe venit, contribuție la sănătate, contribuție la pensie, a rămas constant. Nu a scăzut. Dacă te uiți doar la impozitul pe venit, atunci da, a scăzut. Noi avem nevoie de o reformă serioasă a impozitării muncii. Trebuie să ținem cont că aceste contribuții sociale nu sunt impozite. Sunt niște plăți care explică contraprestația, iar baza lor de calcul trebuie plafonată pe suma veniturilor. Nu să plătim de trei sau cinci ori contribuție la sănătate dacă muncim mai mult sau avem mai multe surse de venit", a spus Gabriel Biriș, expert în fiscalitate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News