”Combaterea corupției este angajamentul cu care am venit în fața oamenilor și ea rămâne prioritatea echipei de guvernare. Ne concentrăm eforturile pe eliminarea practicilor abuzive în gestionarea banilor și proprietăților publice și pe oferirea instituțiilor din sectorul justiției a instrumentelor eficiente ca să combată flagelul corupției. Astfel putem îmbunătăți relația cetățenilor cu statul și putem spori calitatea vieții oamenilor.

Progresele în acest domeniu vin însă mai greu, în special în cazul investigării corupției mari sau în identificarea și recuperarea activelor transferate peste hotare. Aici, avansarea investigațiilor depinde de colaborarea cu procurorii din alte jurisdicții. Contăm, în acest context, pe cooperarea dintre organele de urmărire penală din Republica Moldova și procurorii din cadrul Parchetului European (EPPO), prima instituție de urmărire penală la nivelul UE.

Am discutat aceste lucruri, astăzi, cu Procurorul-șef european, Laura Codruța Kövesi, care se află într-o vizită la Chișinău. Am salutat faptul că Procuratura Generală și șefa Parchetului European vor semna un acord de colaborare în acest sens. Contăm pe ajutorul EPPO în investigarea fraudelor comise de fugarii de justiția moldovenească în ultimii ani, dar și în supravegherea utilizării de către Republica Moldova a fondurilor europene.

Republica Moldova s-a angajat să avanseze în procesul de integrare europeană, iar funcționarea justiției și combaterea corupției rămân determinante în acest parcurs. Statul de drept, eficiența sectorului justiției și capacitatea instituțiilor de stat de a funcționa eficient, fără corupție, sunt hotărâtoare în calea noastră de euro-integrare.

Eliminarea flagelului corupției este importantă și în contextul gestionării fondurilor de dezvoltare, pe care țara noastră le va accesa în drumul spre UE. Banii oferiți de donatori trebuie folosiți eficient și onest, în interesul cetățenilor și al modernizării țării, pentru îmbunătățirea proceselor și serviciilor oferite oamenilor. ”, a scris Maia Sandu, pe pagina de Facebook.

Preşedintele Maia Sandu, care s-a întâlnit în ianuarie 2021 la Bruxelles cu Laura Codruţa Kovesi, afirma cu acea ocazie că vrea să colaboreze cu instituţia europeană pentru a impulsiona reformele din sistemul justiţiei al republicii.

Parchetul European (EPPO) şi-a început activitatea la 1 iunie 2021, fiind responsabil cu anchetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor care afectează bugetul Uniunii Europene. 

Citește și - Kovesi analizează o posibilă sesizare la Comisia Europeană împotriva României

Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European, analizează o posibilă sesizare la Comisia Europeană pentru activarea mecanismului de condiționarea a fondurilor europene de statul de drept în România din cauza modului în care a fost transpusă directiva privind avertizorul de integritate, se arată într-un comunicat de presă.

”Avertizorii de integritate reprezintă o sursă esențială de informații pentru serviciile de investigație și de urmărire penală. Prin urmare, transpunerea corectă și implementarea efectivă a Directivei (UE)2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (Directiva privind protecția avertizorilor de integritate) prezintă o relevanță operațională directă pentru Parchetul European. Dacă nu reușiți să îi protejați pe avertizori, limitați detectarea. Dacă nu detectați, nu puteți investiga și urmări penal.

Procurorul-șef european a luat act în mod corespunzător de faptul că, la 29 iunie 2022, Camera Deputaților din România a adoptat în sfârșit o lege care vizează transpunerea Directivei privind protecția avertizorilor de integritate. Pe baza analizei preliminare a legii și, în special, a modificărilor aduse proiectului de lege la 28 iunie 2022, chiar înainte de adoptarea acesteia de către plen, procurorul-șef european evaluează dacă unele dintre aceste dispoziții ar fi contrare Directivei privind protecția avertizorilor de integritate și ar reprezenta un pas înapoi în raport cu nivelul actual de protecție, stabilit de legislația națională încă din 2004.

Principalul motiv de îngrijorare este că aceste dispoziții ar putea avea un efect de demobilizare, descurajând potențialii avertizori din România și afectând negativ nivelul de detectare a fraudei din UE. De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent care asigură buna funcționare a serviciilor de anchetă și de urmărire penală în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a corupției sau a altor încălcări ale dreptului Uniunii legate de execuția bugetului Uniunii sau de protecția intereselor financiare ale Uniunii.

Este important de reamintit, în plus, că EPPO nu a primit încă numirea a 9 procurori europeni delegați din România și că a existat o întârziere considerabilă în ceea ce privește acordarea biroului EPPO din România a unui număr adecvat de ofițeri de poliție judiciară în sprijinul operațiunilor sale. Procurorul-șef european analizează dacă această situație persistentă, combinată cu cele mai recente evoluții, ar justifica un raport către Comisia Europeană în conformitate cu considerentul 16 din Regulamentul (UE) 2020/2092 din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.” Vezi articolul inițial aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News