Data actualizării: 26.11.2022 11:16
Data publicării: 25.11.2022 21:11

Mai vorbesc copiii români din Italia limba maternă acasă? Mioara Moraru: "Nu au curajul să vorbească românește"

Autor: Claudia Calotă | Categorie: Stiri

Câți români îşi sărbătoresc ziua de naştere pe 1 decembrie - Inquam Photos / Octav Ganea

Mioara Moraru de la Asociația culturală româno-italiană Propatria, a fost vineri, 25 noiembrie, invitata StiriDiaspora.ro, unde a vorbit despre educație, cultură și despre păstrarea identității românilor stabiliți în Italia.

Comunitatea românilor din Italia este una dintre cele mai importante din lume, păstrarea identității fiind un demers din ce în ce mai complicat.

Mioara Moraru, președintele Asociației culturală româno-italiană Propatria, a discutat cu jurnalistul Bogdan Bolojan, în cadrul campaniei "Apel la Educație", despre păstrarea și afirmarea identității lingvistice a românilor din Italia și formarea unei generații care să reprezinte țara noastră și interesele românești peste hotare.

Mai vorbesc copiii români din Italia limba româna acasă?

Mai vorbesc copiii români din Italia limba româna acasă? Este una dintre întrebările cheie în aceste timpuri, în care numărul copiilor români, dar născuți sau crescuți departe de granițele țării este tot mai mare.

„E o întrebare la care e greu să vă răspund... Se vorbește românește în familie, dar nu atât cât ar trebui, nu suficient ca ai noștri copii să aibă sau să stăpânească bine limba română. De fapt există o mare problemă din acest punct de vedere. Și nu pentru că nu ar vrea, nu pot sau că nu învață limba română în familie. Dar copiii aceștia trăiesc într-o altă cultură. Ei merg la școală și au prieteni italieni sau de alte naționalități - acolo unde sunt români împrăștiați în toată diaspora.

Este firesc și normal ca acești copii să gândească în acea limbă și nu în limba română. Limba română din punctul meu de vedere este o limbă secundară. E trist ce spun, dar este o realitate și trebuie să fim conștienți că, pentru contracara acestei probleme, trebuie să aplicăm și să avem strategii din acestea din punct de vedere educațional“, a afirmat Mioara Moraru, președintele Asociației culturală româno-italiană Propatria, răspunzând întrebării jurnalistului Bogdan Bolojan.

Mioara Moraru - Asociația culturală româno-italiană Propatria: „Nu au curajul să vorbească românește”

Potrivit expertului, copiii români din diaspora nu au curajul de a se exprima în limba română, iar acest lucru trebuie încurajat în continuare.

„Noi (n.r. Asociația culturală româno-italiană Propatria) anul acesta am organizat o tabără atelier de limba română lângă Roma, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, în care am adus un grup de aproape 100 de copii care au avut contact, imersiune 100% în limbă română. Am adus un grup de profesori din România și deci au fost obligați să vorbească în limba română că nu aveau altfel cum comunica. Ateliere non-formale: nu i-am adus să facă școală, ci să se joace, să se distreze, să facă tot felul de activități numai în limba română, astfel încât să prindă curaj cât de cât să vorbească limba română.

Acești copii nu au curajul să vorbească românește. Posedă cunoștințe, au bagaj de cunoștințe, nu suficient de dezvoltat precum copiii din România, dar oricum există. E suficient să le creezi ocaziile ca ei să se deblocheze și să poată vorbi românește“, a explicat Mioara Moraru, președintele Asociației culturale româno-italiană Propatria.

Românii din Italia - Statistici, asociații și informații oficiale

Comunitatea românească din Italia numără aproximativ 1.200.000 de cetățeni români rezidenți, fiind cea mai numeroasă comunitate străină din Italia. Cea mai mare preponderență a comunității românești este în regiunile centrale și de nord, fiind concentrată în regiunea Lazio, cu zona metropolitană a Romei.

Majoritatea românilor lucrează în sectorul serviciilor (peste jumătate din numărul românilor rezidenți în Italia), în industrie și agricultură. În ultimii ani s-a remarcat o creștere a activității antreprenoriale a cetățenilor români, aceștia orientându-se preponderent spre domeniul construcțiilor. Cetățenii români care trăiesc pe teritoriul Peninsulei sunt, în general, bine integrați în societatea gazdă, fapt datorat și originii comune a limbilor și apartenenței la aceleași tradiții spirituale.