Comisia Europeană recomandă României şi Bulgariei să permită cetăţenilor din UE care nu sunt stabiliţi în cele două ţări să cumpere terenuri agricole, înainte să expire perioada de tranziţie prevăzută în Tratatul de aderare, în 2014. Deja există investiții mari ale străinilor în agricultura românească, printre care Danemarca deține recordul, dar numai persoanele fizice sau juridice stabilite în România pot achiziționa terenuri. Iar CE ne recomadă să le permitem și celor care nu sunt rezidenți să investească în agricultură.

Tratatul stabileşte o perioadă de tranziţe de şapte ani de la aderare (până în 2014), care permite acestor state membre să menţină restricţiile existente în privinţa achiziţiei de terenuri agricole şi forestiere de către persoane fizice şi juridice din alte ţări din Uniunea Europeană/Spaţiul Economic European. Măsurile tranzitorii sunt reexaminate de către CE, potrivit tratatului, în cel de-al treilea an de la data aderării, deci a venit momentul pentru România și Bulgaria, care au aderat în 2007.

CE consideră că în România şi Bulgaria nu este necesară o reducere a termenelor limită pentru aplicarea măsurilor restrictive tranzitorii privind achiziţionarea de terenuri agricole, prevăzute în Tratatul de aderare, dar este important ca cele două state membre să valorifice perioada de tranziţie rămasă pentru a stimula dezvoltarea sectorului agricol. Astfel, CE recomandă permiterea achiziţiei libere a unei anumite suprafeţe din terenul agricol al ţării către cetăţenii străini din UE care nu sunt stabiliţi în România şi Bulgaria. O altă măsură ar fi permiterea achiziţiei libere, de către cetăţeni străini din UE care nu sunt stabiliţi în cele două ţări, a unor terenuri agricole, până la o anumită suprafaţă maximă per tranzacţie, eventual împreună cu o cerinţă de a realiza anumite investiţii în inovare tehnologică. O a treia măsură ar fi permiterea achiziţiei libere, de către cetăţenii străini din UE care nu sunt stabiliţi în România şi Bulgaria, dar care închiriază proprietăţi agricole în aceste ţări, a construcţiilor agricole şi a terenurilor pe care acestea sunt construite.

Danezii, cei mai interesați de agricultura românească. Dețineau 1,4% din totalul terenurilor în 2009

În pofida restricţiilor temporare, a fost integrată o prezenţă considerabilă a capitalului străin, fără ca sectorul agricol să suporte un şoc vizibil, prin înfiinţarea unor companii noi sau a participării la companii locale, a stabilirii cetăţenilor UE ca fermieri care desfăşoară activităţi independente.

Italienii, danezii şi olandezii deţin cumulat peste 450.000 de hectare din suprafaţa agricolă a României, care se întinde pe 14,7 milioane de hectare. Oamenii de afaceri de peste hotare au investit în agricultura locală în cultivarea de cereale, cartofi, orez şi în ferme de vaci de lapte. Numai Danemarca deținea 1,4% din suprafața agricolă în anul 2009, reprezentând 80% din totalul investitțiilor daneze din țara noastră. În prezent, prețul terenurilor agricole se situează între 1.500 de euro pe hectar și 4.000 de euro pe hectar, în funcție de zona și de gradul de fertilitate al pământului.

Cetăţenii din UE care vor să se stabilească în calitate de fermieri ce desfăşoară activităţi independente şi să achiziţioneze terenuri agricole în România şi Bulgaria nu sunt supuşi niciunei restricţii sau proceduri diferite de cele aplicate locuitorilor celor două ţări. Persoanele juridice stabilite în România şi Bulgaria pot, de asemenea, achiziţiona liber terenuri agricole în oricare din aceste state, indiferent de nivelul participării străine la capitalul acestora.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News