Echipa de lucru încearcă, prin acest demers, să ajungă la rocile din Cretacic despre care se crede că ar data încă de acum 145 de milioane de ani. Săpăturile au început în 30 mai 2023. "Marea descoperire" la care speră arheologii ar putea folosi la identificarea resurselor minerale şi, implicit, evaluarea unor posibile pericole ecologice cum ar fi cutremurele și erupțiile vulcanice.

Oamenii de știință vor trebui să treacă prin 10 pături de rocă, potrivit IFLScience. Gaura nu va fi cea mai adâncă creată vreodată de omenire pe Pământ. Cea mai adâncă gaură săpată vreodată este gaura de foraj din Peninsula Kola, în nord-vestul Rusiei. Săpăturile până la adâncimea de 11.034 metri sub nivelul mării au început în 24 mai 1970 și au durat până după prăbuşirea URSS.

Ce au descoperit rușii la Kola

Cercetătorii ruşi au avut surpriza să descopere că rocile erau mai umede decât s-ar fi așteptat. Înainte să ajungă atât de adânc cu echipamentele de forat, oamenii de știință credeau că apa nu poate ajunge la o asemenea adâncime. Mai mult, aceştia se aşteptau să găsească un strat de bazalt sub granitul continentului, având în vedere că asta s-a găsit și în scoarța oceanică. În schimb, au descoperit că sub granitul magmatic exista granit metamorfic.

Au mai fost tentative de a "atinge" miezul Pământului

Nu e prima încercare de acest fel. O echipă de americani a ajuns în anii 1960 la adâncimea de 183 de metri sub fundul mării, trecând prin 13 metri de bazalt în cel mai înalt strat de scoarță oceanică, înainte ca proiectul să fie anulat. Motivul invocat? Proasta gestionarea a banilor alocaţi proiectului, potrivit Bloomberg.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News