Președintele Franței, Emmanuel Macron, merge în Noua Caledonie.

Emmanuel Macron va zbura marți seară în Noua Caledonie pentru a „stabili o misiune” pe insula afectată de revolte, a confirmat Franța.

Președintele Franței se va deplasa pe insulă după mai mult de o săptămână de tulburări din cauza planurilor de reformă a votului ale guvernului său, care au fost respinse de indigenii kanaki.

Liderii indigeni spun că planurile, care vor permite unui număr mai mare de rezidenți francezi să voteze la alegerile locale, vor dilua influența politică a populației indigene.

Nu au fost oferite detalii despre cât timp intenționează Macron să rămână pe insulă sau ce va face acolo.

Premierul Gabriel Attal va vizita, de asemenea, teritoriul francez din Pacific în următoarele săptămâni, a declarat purtătoarea de cuvânt a guvernului francez, Prisca Thevenot.

„În fața izbucnirii violențelor, prioritatea este restabilirea ordinii pentru a permite reluarea dialogului în Noua Caledonie”, a declarat Thevenot, citată de ziarul francez Le Monde.

Ea a adăugat că „începe să se revină la calm”, deși situația nu s-a „normalizat complet”.

Bruno Le Maire, ministrul Economiei și Finanțelor, „a discutat, de asemenea, cu toți actorii economici pentru a construi sprijinul de stat” în privința jafurilor și distrugerilor de bunuri de pe insulă.

Soldații trimiși au făcut progrese în restabilirea ordinii

Luni seară, președintele francez a declarat în fața consiliului său de apărare și securitate că sute de soldați trimiși din Franța au făcut progrese în restabilirea ordinii, dar că va trebui să rămână în Noua Caledonie pentru o perioadă de timp.

Australia și Noua Zeelandă au început să îndepărteze civilii de pe teritoriul francez din Pacific.

Înaltul Comisariat al Franței în Noua Caledonie a declarat marți că aeroportul a rămas închis pentru zborurile comerciale și că va desfășura armata pentru a proteja clădirile publice.

Jandarmii francezi care încearcă să reia controlul asupra drumului de 60 km dintre Nouméa și La Tontouta au „neutralizat” 76 de baraje și au îndepărtat resturile, cum ar fi vehiculele arse, a mai spus Înaltul Comisariat.

Jurnaliștii agenției AFP au declarat că barajele rutiere au fost reconstruite de activiștii kanaki pro-independență, conform BBC.

Un tânăr de 25 de ani, mascat, care și-a dat doar prenumele Stanley, a declarat că reforma electorală propusă „înseamnă eliminarea poporului kanak”.

„Asta este ceea ce nu înțeleg ei acolo - suntem deja minoritari în propria noastră casă”, a declarat el pentru AFP.

Traseul până la aeroport nu este considerat sigur

Guvernul australian a estimat că aproximativ 3.200 de persoane așteaptă să părăsească sau să intre în Noua Caledonie și i-a avertizat pe oameni să nu încerce să ajungă la aeroport, deoarece traseul până acolo „nu este considerat încă sigur”.

Patru civili - inclusiv cel puțin trei locuitori indigeni kanaki - au fost uciși în timpul revoltelor, împreună cu doi ofițeri de poliție.

Alte zeci de persoane au fost rănite și peste 200 au fost arestate până în prezent.

Franța a declarat stare de urgență și și-a desfășurat armata în porturile și aeroportul internațional din teritoriu.

Noua Caledonie este un teritoriu francez de la mijlocul anilor 1800.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News